Transilvania Gastronomică este un proiect pe care l-am descoperit cu încântare.
Am un prieten care, de câte ori povestește despre călătoriile lui, descrie în detaliu ce a mâncat, dar dă mai puțină importanță locurilor pe care le-a văzut. Mereu i-am spus că face turism gastronomic. De curând am aflat că forma asta de turism există deja, chiar și în România, și că o mână de tineri dedicați reușesc să dea un gust bun oricărei vizite în Transilvania.

Este vorba de asociația MyTransilvania, oameni tineri, dar cu ceva experiență în turism, pentru că de mai bine de 10 ani, sub o formă sau alta, fac trasee, descoperă locuri, se implică în proiecte sau fac oamenii să se întâlnească în zona Sibiului. Dar de departe cea mai frumoasă idee a lor mi se pare cea a brunch-urilor pe care le organizeză la fiecare sfârșit de lună, din aprilie până în octombrie. Transilvanian Brunch nu este altceva decât o serie de mese copioase, prin curţile celor mai iscusite bucătărese (uneori bucătari) care gătesc tradiţional, natural, curat şi la propriu şi la figurat. E o atmosferă de familie, nimeni nu se formalizează, poți mânca la masă sau pe un balot de paie, pe o pătură sau sub un nuc. Mai greu va fi să te oprești din mâncat…

Gospodăriile în care au loc aceste mese sunt, de obicei, ale unor mici producători. Nu vei găsi pe masă nimic de la supermarket, regula de aur este ca totul să fie din curte, din casă, din fermă, de la vecini. Ca la țară, în vremurile bune.
Eu am participat la brunch la o fermă în Ilimbav. Și, pe lângă plăcinta de ceapă, slănina de mangaliță, salata de vinete, brânza de la ciobanii de munte, grătarul de vită angus sau plăcinta de mere, povestea fermierilor e la fel de delicioasă. Daniela, nemțoaică la origine, a plecat la 19 ani de acasă să învețe dulgherie. După o ucenicie de 3 ani, a ajuns în România. A venit cu trenul și, pentru că mergea încet, a avut ocazia să vadă multe peisaje, să vadă oameni care lucrau pământul cu caii. De atunci a zis: asta e țara mea. Și așa a fost.
La Pensiunea Badiu din Rășinari, am dat de o altă gazdă fascinantă. Domnul Badiu este profesor, de aproape 40 de ani, la Liceul de Industrie Alimentară și îți poate spune totul despre mâncare. Îți dă bucuros orice rețetă, dar nu uită să îți spună că niciodată nu îți va ieși la fel ca la ei acasă, pentru că gustul legumelor, mirodeniilor, și chiar al brânzeturilor este dat și de climă, de gradul de poluare, de sol.
Domnul Badiu este mare specialist în brânzeturi și din păcate ne-a cam convins că brânza de Sibiu care ajunge pe piața bucureșteană, nu e chiar ce se pretinde a fi. Principalul truc de a recunoaște o brânză bună este ca atunci când o învârți între degete, să rămână untoasă, să nu se sfărâme.
Multe ar mai fi de zis despre oamenii pe care i-am cunoscut și bucatele pe care le-am mâncat… Bine, vă mai spun doar ce a gătit chef-ul Ioan Bebeșelea pentru noi: untură cu chimen, unt cu măcriș, bulz – ravioli de mălai în lapte de ceapă, supă cremă de hrean cu sfeclă roșie, miel cu piure de rubarbă și negresă cu ciocolată și sfeclă roșie, cu înghețată cu fructe din pădure. Dar, oricât v-aș povesti, gustul nu vi-l pot trimite.
Oamenii de la Asociația MyTransilvania au planuri mari: să facă din Sibiu Capitala Gastronomică Europeană în 2019 (Da! Există așa ceva!). Iar eu zic că au toate șansele să reușească.
UPDATE: Joi, pe 29 septembrie 2016, s-a anunțat oficial că județul Sibiul este primul județ din România desemnat Regiune Gastronomică Europeană în 2019!
Te invit să citești și să citești povestea familiei ce duce mai departe o Tradiție cu turtă dulce, de la 1880 sau despre vârful de lance al gastronomiei franceze, gastronomia din Provence.
Dacă ți-a plăcut acest articol nu uita să urmărești călătoriile mele cu un like sau follow și pe Facebook, Youtube, Instagram @danagont.ro sau TikTok. Poți să te abonezi și la newsletter pentru a primi, din când în când, noutăți despre poveștile pe care le scriu.