Povești uitate despre numele străzilor din București | Aurel Ionescu

Străzile Bucureștilor și numele lor ascund multe povești interesante, uitate sau neștiute, care merită aflate. Oamenii văd un nume pe o tăbliță de nomenclatură, dar nimeni nu le spune ce este în spatele lui. M-am gândit să vă prezint câteva lucruri mai puțin cunoscute legate de istoria sau numele unora dintre străzi.

Carol Davila este numele unei vechi artere care până în 1885 s-a numit ulița Notagiul pentru că în această zonă se afla prima „școală de înotare” din oraș. Casa doctorului Carol Davila (1828-1884), dispărută între timp, se găsea la nr. 37, în apropiere de intersecția cu bd. Eroii Sanitari. Mormântul lui și al soției sale, Ana Davila, se află în apropiere, la capătul străzii care poartă numele ei, pe colina de lângă fostul azil de copii Elena Doamna.

Tot din 1885 este și numele străzii Matei Basarab, unde se găsește binecunoscutul colegiu bucureștean cu același nume, înființat ca gimnaziu în 1859. Această stradă se numea Incendiul, iar în apropiere se afla ulița Ruinele. Amândouă denumirile aminteau de Focul cel Mare din 1847, care s-a întins către estul orașului, afectând puternic și zona din jurul bisericii Lucaci. În apropiere se află strada Logofăt Udriște, cumnat al domnitorului Matei Basarab (1632-1654), precum și cinci străzi și o piață care poartă numele unor foști profesori ai colegiului, caz unic în București. Vă invit să le descoperiți cât timp se mai află montate vechile tăblițe.

Altă poveste din secolul al XIX-lea este cea a pasajelor Macca și Villacrosse. Inițial, a fost un singur pasaj – Macca-Villacrosse, deschis la 1891 de urmașii lui Mihalache Macca, negustor de blănuri, și Xavier Villacrosse (c. 1790-1855), de origine franceză sau catalană, arhitect al Bucureștilor (1841-1848). Cei doi au fost cumnați, căsătoriți cu fetele lui Petru Serafim, un negustor bogat, de la care au moștenit hanul Câmpineanu, situat pe Podul Mogoșoaiei, vizavi de actualul sediu al Poliției Capitalei. La nord de parcul Cișmigiu, actuala stradă Spiru Haret, unde a avut casa arhitectul Villacrosse, a purtat până la 1871 numele lui.

Casa în care a locuit actorul Constantin Tănase, strada Puțul cu Plopi nr. 10

Dacă tot suntem lângă Cișmigiu, vom aminti și de strada Puțul cu plopi unde, la nr. 10, o placă memorială amintește trecătorului că în acea casă a locuit marele actor Constantin Tănase (1880-1945). În apropiere se află str. Astronomului care a purtat o vreme (1913-1926) numele unui personaj cu notorietate în lumea medicală – dr. Zaharia Petrescu (1841-1901). Acesta a locuit la nr. 3, iar fiul său, dr. Gheorghe Petrescu (1874-1954), primul istoric al medicinii românești, a locuit pe aceeași stradă la nr. 6. Casele lor au rezistat trecerii timpului, dar nu poartă placă memorială. În 1926, str. Astronomului şi-a reluat denumirea anterioară, numele lui Zaharia Petrescu fiind atribuit unei străzi din cartierul Cotroceni alături de străzile care poartă nume de medici.

În zona Moșilor – Mihai Bravu se află două toponime asemănătoare: Iancu Căpitanu și Iancului, care nu trebuie confundate. Primul nume este atribuit la 1930, fiind al căpitanului Iancu din Gherghița, care s-a remarcat în bătălia câștigată în 1632 de Matei Basarab lângă mănăstirea Plumbuita. Al doilea este al lui Iancu, căpitan de cazaci, unul dintre ctitorii bisericii Olari, la 1758; mahalaua Iancului este atestată documentar la 1798, calea (șoseaua) Iancului, la 1871.

Tată și fiu. Două străzi din apropierea parcului Obor poartă numele lui Ioan Maiorescu (1811-1864), respectiv, Titu Maiorescu (1840-1917). Născut în Imperiul Habsburgic, prof. Ioan Trifu și-a schimbat numele în Maiorescu pentru a arăta că este urmaș, pe linie maternă, al lui Petru Maior. Fiul său, Titu Liviu Maiorescu, a fost un remarcabil om de cultură și om politic din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Deși cele două străzi au primit numele la distanță în timp (1920, respectiv, 1930), vom remarca la a doua numire grija edililor de a avea cele două nume unul lângă altul.

Un adevărat arbore genealogic condensat ne oferă strada Radu Tempea. Chiar dacă este o arteră modestă din cartierul Berceni, atribuirea în 1958 a acestui nume a fost un act temerar, având în vedere că este vorba de o familie de preoți. Timp de două sute de ani (c. 1650-1850), familia Tempea din Braşov a dat Bisericii Ortodoxe şi culturii române şase reprezentanţi de seamă. Din tată în fiu, toţi cu prenumele Radu, au constituit o adevărată dinastie de preoţi şi cărturari transilvăneni. Existenţa unei străzi cu numele Radu Tempea constituie cel mai bun mod de a le aduce un omagiu peste timp.

Palatul Ghica Tei | foto: palatulghicatei.ro

O altă poveste de familie găsim în cartierul Tei, acolo unde s-a aflat moșia Colentina, trecută în patrimoniul familiei Ghica la 1748, cu ocazia căsătoriei Mariei Văcărescu (?-1772) cu viitorul mare ban Dumitrache Ghica (1718-1807). Una lângă alta, patru străzi de aici poartă numele părinților – Maria (devenită) Ghiculeasa și Banul Dumitrache –, alături de numele a doi dintre cei șapte copii pe care i-au avut împreună – Banul Costache (1754-1822) și Banul Scarlat (1750-1810). Existența acestor străzi, alături de cea a bulevardului Ghica Tei și a remarcabilelor monumente de arhitectură palatul Ghica Tei și biserica Ghica Tei, a cărei curte a devenit o adevărată necropolă de familie, consolidează moștenirea istorică, religioasă și culturală a Ghiculeștilor.

Voi încheia cu povestea unei crime. Știți cine a fost Ștefan Mihăileanu? Mulți încă mai cred că strada care începe de lângă biserica Sf. Ștefan poartă numele unui actor. Ei bine, nu este așa. Ștefan Mihăileanu (1859-1900) a fost un român macedonean, profesor la Liceul Sf. Sava și editor al ziarului Peninsula Balcanică, unde publica articole împotriva politicii bulgare în Macedonia. O organizație paramilitară sprijinită de la Sofia a hotărât reducerea lui la tăcere. A fost împușcat mortal pe str. Liniștii (!) de către un tânăr bulgar în seara zilei de 22 iulie 1900, la câțiva pași de casa lui din str. Iancului (acum Avram Iancu), nr. 34. Strada crimei, care se numise până în 1871 str. Păcii (!), va deveni din 1903 str. Ștefan Mihăileanu. Ancheta cazului a condus la descoperirea unui complot mai larg și la condamnarea criminalului și a complicilor lui la închisoare pe viață, dar și la escaladarea tensiunilor între România și Bulgaria, până la limita declanșării unui conflict armat.

Dacă vreți să știți mai multe despre strada pe care locuiți, despre numele sau istoria ei, puteți găsi răspunsul într-unul din volumele apărute până acum în seria „Străzi din București și numele lor” sau în… cele viitoare. Oricând puteți să-mi scrieți pe adresa: aurel2147@yahoo.com sau pe pagina de Facebook . Vă aștept cu drag!

Vă invit să citiți și Străzi din București și numele lor sau 10 curiozități din istoria Bucureștiului, dar și să vă abonați la newsletter pentru mai multe povești de Bonton.

Lasă un răspuns

error: Content is protected !!