Booking.com
Palatul CEC | Comoara din inima Bucureștiului Palatul CEC hol central opt

Palatul CEC | Comoara arhitecturală din inima Bucureștiului

Palatul CEC este o comoară arhitecturală din inima capitalei, un monument simbol și, după părerea mea, una dintre cele mai frumoase clădiri din București. Istoria Palatului CEC este și ea fascinantă: clădirea a supraviețuit cutremurelor, bombardamentelor și regimului comunist.

Este poate una dintre cele mai admirate și fotografiate clădiri din București, dar e greu, pentru un trecător, să intuiască ce comori sunt în interior. Și nu mă refer la aur sau bani. 🙂

Am avut bucuria să pot vizita Palatul CEC, de pe Calea Victoriei pentru o filmare (vă recomand și video din emisiunea Bonton despre acest loc, din finalul articolului). Interioarele palatului m-au impresionat mult, așa că împart cu voi nu doar imagini, ci și câteva date și povești care fac din locul acesta unul remarcabil.

Palatul CEC | Comoara din inima Bucureștiului palatul cec

Pe locul în care s-a decis construcția palatului se găsea, în 1875, biserica Sfântul Ioan cel Mare, care era deja o ruină, de aceea a fost demolată. Construcția Palatului CEC a început în 1897 și fost finalizată în anul 1900, după planurile arhitectului Paul Gottereau, dar sub supravegherea lui Ioan Socolescu. O mare parte din materialele folosite au fost românești: fațada și intrarea principală sunt realizate din piatră masivă de Dobrogea, mozaicul din holul central și scările de la etaj sunt realizate din marmură de Dobrogea, iar candelabrele mici din bordura scărilor au fost realizate la București.

Palatul CEC | Comoara din inima Bucureștiului palatul cec
Copyright CEC Bank

Construcția are cinci cupole de sticlă, patru simetrice, poziționate la colțuri, iar a cincea, în mijloc, acoperă holul central. Înainte de construirea Palatului Parlamentului, cupola centrală a Palatului CEC era cea mai mare din țară. Din vârful cupolei e o priveliște unică asupra Bucureștiului, însă accesul astăzi este extrem de limitat.

Cupolele au și un alt rol, ajută în acustica specială a holului central, acolo unde erau ghișeele. Sunetul se propagă pe verticală, nu pe orizontală, astfel încât ceea ce se discuta la ghișee între clienți și funcționari nu putea fi auzit de alte persoane. În hol puteau să încapă și 400 de clienți. Ghișeele au funcționat aproape o sută de ani, din mai 1900 și până în noiembrie 1999.

Palatul CEC | Comoara din inima Bucureștiului istoria palatului cec
Copyright CEC Bank

Candelabrele mari din holul central au fost aduse de la Viena și au mecanisme cu scripeți pentru înlocuirea becurilor. Încălzirea centrală a fost realizată cu participare franțuzească, de către firma Koerting & Freres, dar aceasta a fost demontată în primul război mondial și luată de armatele germane, ca pradă de război. Banca mai avea, la momentul construcției, și una dintre cele mai performante centrale telefonice din aceea vreme.

Palatul CEC | Comoara din inima Bucureștiului palatul cec
Copyright CEC Bank

Cea mai frumoasă și elegantă încăpere a palatului este Sala de consiliu, care și-a păstrat și astăzi destinația. Are o înălțime de opt metri și este decorată cu lambriuri din lemn de nuc și cireș sculptat și panouri de mătase verde cu motive vegetale în țesătură. A fost pictată de Mihail Simonidi, pictor român de origine greacă, născut la Brăila şi stabilit la Paris.

Palatul CEC | Comoara din inima Bucureștiului palatul cec
Copyright CEC Bank

Pictura mare din plafon „Fortuna distribuind binefacerile ei românilor după Independență” a fost lucrată pe pânză maruflată, adică pânză care se lipește pe zid. A câștigat medalia de argint la Expoziția Universală de la Paris din anul 1900.

Palatul CEC a rămas intact după cutremurele din noiembrie 1940 și martie 1977, bombardamentele sovietice din anii 1941 și cele anglo-americane din 1944.

Palatul CEC | Comoara din inima Bucureștiului palatul cec

Și dacă nu v-ați săturat de imaginile cu acest loc superb, iată povestea lui spusă și la emisiunea Bonton.

Sper că v-ați bucurat de această călătorie virtuală în patrimoniul cultural al Bucureștiului, deoarece Palatul CEC nu este deschis pentru public decât în cadrul unor evenimente.
Îți recomand să citești și 5 palate mai puțin cunoscute din București sau Casele de oaspeți, luxul simplității, dar și să te abonezi la newsletter pentru alte povești de bonton.

Dacă ți-a plăcut, te rog dă povestea mai departe. Te invit să urmărești călătoriile mele și pe FacebookYoutube, Instagram @danagont.ro sau TikTok. Poți să te abonezi și la newsletter pentru a primi, din când în când, noutăți despre poveștile pe care le scriu.

author avatar
Dana Gonț Jurnalist, blogger de călătorii
Jurnalist de televiziune cu peste 20 ani experiență (B1TV, Digi24, Prima Tv), blogger de călătorii și specialist în comunicare și promovare turistică. Dacă apreciezi ce scriu, te rog susține această activitate cu o donație către Asociația Bonton pentru Oameni și Cultură, Cont IBAN RO78BTRLRONCRT0CQ6938301, CIF 48710592. Găsești datele și pe asociatiabonton.ro

26 Comments

  • fudulu neculai

    19/11/2020 at 10:16

    L-am utilizat si eu ca agentie (centrala) CEC. Era foarte frumos, cu multe ghisee in cerc, cu o liniste impresionanta (am citit aici ca artihectura cladirii facea ca sunetele produse in interior sa se propage in sus si nu pe orizontala, pentruca oricum erau diverse discutii la multele ghisee. Prezenta in cladire mi se parea mai deosebita si mi-a influentat un pic educatia.

    Răspunde
  • Gheorghe Lupu

    03/11/2019 at 12:36

    Mulțumesc pentru tot ce am descoperit, În această frumoasă poveste reală.Sper să-l revăd cât mai curând , dacă se va deschide publicului care dorește să-l viziteze .

    Răspunde
    • Dana Gonț

      20/11/2019 at 22:43

      Tocmai am aflat că va avea loc un eveniment pentru public pe 14 decembrie 2019, doar că invitațiile se obțin în urma unui concurs pe Instagram… Căutați detaliile pe pagina de Facebook Cec Bank.

      Răspunde
  • Nicoleta Mitrache

    12/02/2019 at 12:10

    https://www.facebook.com/artistnicoletamitrache/photos/p.258862404781011/258862404781011/?type=1&theater
    Atat de somptuos este interiorul incat l-am desenat in penita si acuarela. Va las pe dvs sa descoperiti daca am reusit sa ilustrez cum trebuie eleganta acestui Palat!
    As dori sa desenez dupa alte doua fotografii prezentate mai sus de fotograful Tudor Cuciuc, dar sunt protejate de dreptul de autor. Daca aveti posibilitatea de-mi facilita pozele cu interiorul CEC v-as fi recunoscatoare!

    Răspunde
  • Drumus Tanase

    04/06/2018 at 09:16

    L-am admirat inca fiind copil (10)ani, in 1939 si il admir si astazi.Am avut placerea sa rezolv mai multe probleme banesti,pe timpul
    cand functiona cu public. Este extraordinar si nu inteleg dece nu ar pute fi introdus intr-un circuit turistic.Va multumesc pentru prezentare.

    Răspunde
  • Anonim

    08/05/2018 at 23:15

    Ipresionant, dar legendele se scriu in timp, iar timpul lasa urme de toate felurile. Toti am suferit de frig, de foame si nimeni nu mai era atent la frumusetea locului unde lucrai. Acum ca totul este restaurat, nu mai avem acces si asta este inca greu de imaginat.
    Tot o mana de privilegiati beneficiaza de avantaje. Au plecat ai nostri, au venit tot ai nostri. Oare se va schimba ceva si pentru poporul acesta atat de incercat? Vreau sa sper inca in minuni. Multumim pentru cele expuse si pentru amanuntele descrise. Toate cele bune,
    Doina (Franta)

    Răspunde
  • Mariana

    18/04/2018 at 15:57

    Ne puteti spune si daca exista o modalitatea de a obtine o programare pentru vizitarea palatului CEC? Cred ca nu am deranja prea tare conducerea ilustrei case daca, de exemplu, s-ar organiza vizite ghidate la sfirsit de saptamina … Multumesc.

    Răspunde
    • Dana

      18/04/2018 at 16:18

      Din câte știu eu, din păcate, nu există această posibilitate. Acolo se desfășoară o activitate bancară și probabil regulile sunt mai stricte.

      Răspunde
  • Mirel Barbulescu

    02/01/2018 at 11:25

    Poate găsiți in arhive autorul și admirați tavanul pictat al încăperii aflate deasupra intrării – înainte de 1989 încăperea era folosită de centrul de calcul și nu intra nimeni acolo.

    Răspunde
  • Margo

    03/11/2017 at 18:19

    O bijuterie! Imi doresc sa il pot vizita! Multumesc pentru minunata poveste pe care ai scris-o despre aceasta cladire fascinanta!

    Răspunde
  • antoanetac

    05/07/2017 at 19:41

    Nu ai vazut decat partea supra-terana, ca sa spun ca arhitectii. in subsolul palatului se tinea o arhiva care avea legatura cu munca mea (am lucrat la CEC in anii 90). subsolul acesta are trei nivele (-1, -2, -3) de forma spiralata, ca un surub care se infige in terenul cam friabil al vechii albii inundabile a Dambovitei, un truc de rezistenta marca Gottereau. Pe vremea tineretii mele (eram studenta si lucram part-time la Casa de economii si consemnatiuni, cum se numea inca atunci) era foarte frig in Palat. acum inteleg de ce – prada de razboi nu fusese inlocuita corespunzator. arhiva aceea din subsol era tenebroasa, ca o catacomba, si din cauza formei scarii de acces dar si a intunericului. Zaceau pe acolo masini de scris antice, prin colturi. Arhivarii cred ca aveau program de subteran, ca minerii. vag imi amintesc parchetul de pe o portiune a parterului, ale carui scanduri erau lipsa sau valsau cand calcai pe ele. Mi-amintesc si ghiseele, multi ani dupa inchiderea lor pentru public inca mai veneau oamenii pe acolo sa le caute. Accesul a foat inchis (daca retin corect) pe vremea presedintelui Petrovici Camenco, cel cu scandalul FNI cand el a bagat banca intr-un contract nepermis de statutul institutiei. Palatul era periodic asediat de pagubitii protestatari si protejat de un lant uman din scutieri. asta era prin 2000-2001. Am lucra in cladirea de langa Palat care apartine si acum CEC-ului, cea cu o sucursala la parter si care coboara pe strada, in panta. am citit ca la infiintare aici era o firma de asigurari (interbelic). cand am lucrat aici, am indurat un frig iarna, trebuia sa te misti ca sa te incalzesti in incaparile inalte de 4-5 metri. acelasi parchet miscator era si aici, dar peste tot (in Palat era mozaicul acela marunt, din patratele mici,care se pastra, dar tocit de pasii clientilor si salariatilor, aproape gropite). cand a inceput renovarea si consolidarea acestei cladiri anexe, toti salariatii (99% femei ) am plecat cu camioanele si cu toate actele intr-o lunga baraca din Berceni, pe sos. Oltenitei. cu O de la Odisee. nu a durat 10 ani, ca a lui Ulise, doar 4. Incepand cu mandatul Petrovici, si ceilalti presedinti care au urmat au prins gustul luxului si exclusivitatii la Palat. in cladirea aceasta stau acum numai boardul si maxim 3 directii „de suflet” ale conducerii, in alte conditii si confort decat cele deplorabile de acum 30 ani de care imi amintesc si pe care le-am descris pe scurt. desi birourile de aici au aceeasi inaltime de 4 metri, pentru a asigura ventilatia aerului prin simpla deschidere a ferestrelor imense, fiind vorba de niste rasfatati in interior, tot au stricat fatada de epoca cu aparate de aer conditionat.
    Am revazut incaparile de la parter si etaj, dupa renovarea Palatului, si lambriurile, tapetul, covoarele, tablouri. Elegant, nimic de zis.
    Arhiva s-a mutat demult de la subsol si cred ca acolo a functionat o vreme tezaurul de valori (cum fusese probabil gandit initial, cand se lucra aici cu publicul, deci cu numerar, dovada si curtea pazita din spate,cu casuta zidita pentru portar, din aceeasi bucata constructiva cu Palatul,latura a strazii iIfov, curte in care dau usile de acces din spate). Asta cu tezaurul a fost vremelnica dupa 90, pana cand serviciul acesta a fost externalizat de toate bancile, inclusiv CEC , la firme care se ocupa de pastrare si transport valori. oricum, privita de jur-imprejur, Palatul cu curtea inaltata din spate, spre strada Ilfov, arata ca o cetate cu ziduri monolit.
    v-am relatat o bucata din viata mea, lucruri traite acolo si atunci. o istorie vie inca, in amintirea mea.

    Răspunde

Lasă un răspuns

error: Content is protected !!