Tirbusoane Muzeul Recordurilor Romanesti colectia chirescu

Muzeul Recordurilor Românești | Ceva ce nu ai mai văzut

Dacă aveţi cumva impresia în viaţa asta că le-aţi văzut pe toate, locul despre care urmează să vă povestesc este cu siguranţă ceva ce nu aţi mai întâlnit nicăieri în lume. Este un loc care te surpinde, te copleşeşte, te impresionează. Ce să mai… te lasă cu gura căscată de uimire!

Colecția de tirbușoane | foto: Ana Georgescu

Este vorba despre cea mai mare colecţie de tirbuşoane, fiare de călcat şi trivete (suportul fierului de călcat) din lume, care se află la Bucureşti! Pe cât de banale par aceste obiecte, pe atât de mare va fi surpriza să le descoperiţi povestea, varietatea şi mai ales arta cu care au fost făcute. Demne de orice muzeu, nedrept privite doar din perspectiva utilităţii, o combinaţie de bijuterii şi opere de artă.

Colecția de tirbușoane | foto: Ana Georgescu

Sper ca fotografiile Anei Georgescu (mulţumesc, Ana!) şi video-urile de la MRR să vă ajute să vă faceţi o cât de cât o idee despre colecţia care nu poate fi povestită.

Am reuşit cu greu să-mi fac timp și să dau curs invitaţiei de a cunoaşte şi înţelege proiectul Muzeului Recordurilor Româneşti. Deşi era destul de tentat şi impresionant numărul obiectelor de colecţie, certificat ca record mondial chiar de Guiness Book (la momentul omologării recordului erau mai puţine, acum sunt peste 30.000 de tirbuşoane şi aproape 35.000 de fiare de călcat). Credeam că pot să strecor această vizită în programul meu aşa că am găsit totuşi două ore la sfârşitul unei zile şi am mers pe strada Parfumului, la Muzeul Recordurilor Româneşti. Aproape şase ore mai târziu, impresionată de ce am văzut, am ştiut că acela e momentul care va schimba definitiv modul în care voi privi de acum încolo cel puţin aceste trei obiecte: tirbuşonul, fierul de călcat şi suportul acestuia.

Eu, la Muzeul Recordurilor Românești | foto: Ana Georgescu

Povestea colecţiei

Înainte de toate trebuie să precizez că acest muzeu şi colecţiile din el sunt private. Ele aparţin arhitectului și omului de afaceri Ion Chirescu, care a cumpărat cu mai mulţi ani în urmă 13 tirbuşoane şi 7 fiare de călcat vechi. A fost începutul unei pasiuni nebune, dusă până la extrem. Este aceeaşi pasiune cu care vorbeşte şi Victor Bota, directorul muzeului și omul care m-a invitat şi m-a ghidat în acest univers fascinant.

Ca să înţelegeţi un pic dimensiunea acestui proiect, trebuie să vă spun că în timp ce în colecţia din Bucureşti sunt aproape 30.000 de tirbuşoane, al doilea colecţionar celebru al lumii are doar 15.000. Iar în privinţa fiarelor de călcat, a doua colecţie din lume are aproximativ 4000 de piese. Iar la București nu sunt doar cele mai multe piese, dar și cele mai importante din lume.

Colecția de tirbușoane | foto: Ana Georgescu

Povestea asta poate să pară un uriaş dulap cu jucării al unui pasionat excentric, dar este mult mai mult de atât: „jucăriile” au o istorie aparte, sunt piese rare, fragile şi valoroase. Care au nevoie de un spaţiu pe măsură şi de grijă. Aşa a apărut ideea muzeului, conturată cu 6 ani în urmă. O echipă de aproape 30 de oameni lucrează acum pentru a le expune, pentru a le documenta pe fiecare în parte, pentru a le restaura atunci când este cazul, pentru a realiza o bază de date, pentru a urmări ce piese rare apar pe piaţă și pentru a deveni experţi într-un domeniu unic.

Cu ce te suprinde

Cea mai mare supriză a muzeului este, desigur, numărul pieselor. Şi încă nu sunt expuse toate! Spaţiul pentru trivete, de exemplu, este în lucru. A doua mare supriză este că aproape fiecare din aceste zeci de mii de piese, este o operă de artă în miniatură iar felul în care au evoluat este strâns legat de cum s-a schimbat viaţa oamenilor. Este fizic imposibi să îi acorzi măcar o secundă de atenţie fiecăreia, aşa că te vei opri probabil la cele rare – unele chiar unicat, deosebite, din materiale inedite sau în forme speciale, cum ar fi întreaga colecţie „Ladies legs”. Căci în privinţa design-ului… cerul e limita.

Tirbușoane ”Ladies legs” | foto: Ana Georgescu

Fascinant despre tirbuşon

În ciuda a ceea ce credem, tirbuşonul nu are legătură doar cu vinul! Veţi găsi în muzeu multe tirbuşoane mici (pe cel mai mic îl vedeţi prin lupă) care erau folosite pentru a desface sticluţele de parfum, de medicamente sau chiar călimara cu cerneală.

Tirbușoane pentru sticluțe mici | foto: Ana Georgescu

Veţi afla, de asemenea, că existau suporturi speciale cu tirbuşon pentru sticlele de şampanie, pe care le foloseau farmaciştii! Da, farmaciştii, pentru că şampania se prescria ca remediu pentru depresie.

Suport de tirbușon pentru sticla de șampanie | foto: Ana Georgescu

Veţi găsi tirbuşoane cu mâner de os, de fildeş, cu pietre preţioase sau din metale preţioase, cu blazon, cu animale, în cele mai diverse şi de neînchipuit forme.

  • Colecția de tirbușoane | foto: Ana Georgescu

Veţi admira cel mai scump tirbuşon vândut vreodată la o licitaţie publică, contra sumei de 77.700 de dolari. Este realizat dintr-un fragment metalic al London Bridge, construit în 1176 şi demolat în 1831.

E un mod de a înţelege că cele mai valoroase piese nu sunt neapărat cele din materialele cele mai scumpe. Ba, deseori, sunt cele care au avut un defect sau nu au fost suficient de rezistente, ceea ce le face unice sau foarte rare.

Fascinant despre fierul de călcat

Fiarele de netezit nu au fost întotodeauna… fiare, căci la începuturi erau şi din piatră, sticlă sau lemn.
Şi nici întotdeauna nu erau de netezit, pentru că unele ustensile de genul acesta sunt tocmai pentru a face cute sau modele pe material. Arată foarte diferit şi fără explicaţii e greu să vă daţi seama cum funcţionează. Aceste unelte nu au fost luate în calcul la stabilirea recordului mondial de către Guiness Book, tocmai pentru că nu netezesc. 🙂

Unelte care fac cute | foto: Ana Georgescu

Fiarele cu cărbuni sau cele care se încălzeau pe sobe nu sunt ceva ce nu am mai văzut, dar fiarele cu rezervor pentru combustibil (alcool, gaz lichid sau ceva asemănător cu kerosenul) sunt chiar ceva inedit.

Fiare de călcat cu rezervor pentru combustibil| foto: Ana Georgescu

Diferenţele între modelele de fier de călcat nu provin doar din materialele folosite sau modalitatea de încălzire ci şi din statutul social al persoanei pentru care era folosit sau din perioada istorica din care provin (în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru că era mare nevoie de fier, aceste ustensile au început să aibă doar talpa din fier şi restul să fie înlocuit cu diverse materiale).

  • Colecția de fiare de călcat | foto: Ana Georgescu

Aş mai putea să umplu pagini întregi cu tot felul de curiozităţi şi de lucruri interesante. De exemplu aș putea să vă spun cum au fost parcurși mai bine de 500.000 de km pentru a aduna aceste obiecte și multe altele care nu sunt expuse încă. Sau că greutatea lor totală depaseste 150.000 de kg. Dar cred că cel mai bine e să le vedeţi şi să le descoperiţi singuri.

  • Trivete, suport pentru fierul de călcat | foto: Ana Georgescu

Poate vă întrebaţi de ce toate aceste obiecte sunt găzduite sub denumirea de Muzeul Recordurilor. Chiar dacă toate cele trei colecţii (tirbuşoane, fiare de călcat şi trivete – despre care am vorbit mai puţin, dar vă asigur că sunt la fel de fascinante) sunt cele mai mari din lume, nu este sigurul motiv pentru care proiectul se numeşte aşa. Planul este ca acest muzeu să strângă recordurile româneşti din toate domeniile: de la cea mai înaltă cruce pusă vreodată pe un vârf de munte (Crucea de pe Caraiman), la cea mai mică bancnotă de hârtie (cea de 10 bani din 1917) sau la cea mai mare colecție de obiecte care au ca tematică florea de colț (aceasta există deja în muzeu și poate fi vizitată). Sunt doar câteva exemple.

  • Colecție de obiecte cu tema "Floarea de colț" | Foto Ana Georgescu

Muzeul Recordurilor Românești poate fi vizitat deocamdată doar cu o programare prealabilă și în grup organizat. Proiectul este în continuă dezvoltare, se vor mai adăuga colecții de timbre, aparate de fotografiat sau aparate de înregistrat audio, dar are deja destule elemente care să impresioneze. Te ajută să înţelegi că omul este capabil de artă în absolut orice domeniu, omul poate să pună frumosul în cele mai neobişnuite obiecte, şi tot el sfinţeşte locul şi poate da valoare şi trăinicie chiar şi unor lucruri aparent neînsemnate.

Îți recomand să vezi și tablourile pictate cu vin ale lui Ion Nedelcu sau arta dulce a lui Matteo Stuchi, dar și să te abonezi la postări pentru alte povești de bonton.



11 Comments

Lasă un răspuns