Dacă aveţi cumva impresia în viaţa asta că le-aţi văzut pe toate, Muzeul Recordurilor Românești este cu siguranţă ceva ce nu aţi mai întâlnit nicăieri în lume. Este un loc care te surprinde, te copleşeşte, te impresionează. Ce să mai… te lasă cu gura căscată de uimire! (english version here)

Cea mai mare colecție de tirbușoane din lume și alte colecții de Guiness Book

Acest articol este scris în urma primei mele vizite la acest muzeu, cu ceva ani în urmă, când, deși mie mi
s-a părut de atunci imens, erau doar jumătate din obiectele pe care le veți găsi acum. Atunci era o serie de peste 30 de colecții private, printre care cea mai mare colecție de tirbușoane, de fiare de călcat, de pirostrii sau trivete (suportul fierului de călcat) din lume. Toate aflate la București! Între timp s-a adăugat o altă colecție omologată de Guiness World Records ca cea mai mare colecție de obiecte cu tema florii de colț, iar seria colecțiilor private s-a îmbogățit cu aparate de fotografiat sau camere vechi, gramofoane, fonografe și cutii muzicale, mașini de scris, telefoane, samovare, lămpi, mașini de cusut și multe altele.

Pe cât de banale par aceste obiecte, pe atât de mare va fi surpriza să le descoperiți povestea, varietatea și mai ales arta cu care au fost făcute. Demne de orice muzeu, nedrept privite doar din perspectiva utilității, cele mai multe sunt o combinație de bijuterie și operă de artă.

Sper ca fotografiile Anei Georgescu (mulţumesc, Ana!) şi video-urile pe care le găsiți pe canalul meu de youtube să vă ajute să vă faceți cât de cât o idee despre colecția care cu greu poate fi povestită. Citiți până la final, acolo vă așteaptă o altă surpriză, un video cu povestea celei mai mari colecții românești de aparate foto vechi.

Am reuşit cu greu să-mi fac timp și să dau curs invitației directorului muzeului, Victor Florian Bota, de a cunoaște și înțelege proiectul Muzeului Recordurilor Românești. Era destul de tentat și impresionant numărul obiectelor de colecție, certificat ca record mondial chiar de Guiness Book (la momentul omologării recordului erau mai puţine, acum sunt peste 30.000 de tirbuşoane şi aproape 35.000 de fiare de călcat). Credeam că pot să strecor această vizită în programul meu așa că am găsit două ore la sfârșitul unei zile şi am mers pe strada Parfumului. Aproape şase ore mai târziu, impresionată de ce am văzut, am ştiut că acela e momentul care va schimba definitiv modul în care voi privi de acum încolo cel puţin aceste trei obiecte: tirbuşonul, fierul de călcat şi pirostriile sau suportul fierului de călcat.

Povestea colecţiei

Înainte de toate trebuie să precizez că acest muzeu şi colecţiile din el sunt private. Ele aparţin arhitectului și omului de afaceri Ion Chirescu, care a pornit cu 13 tirbuşoane şi 7 fiare de călcat vechi. A fost începutul unei pasiuni fără margini. O parte din poveste, în varianta video, o puteți urmări aici:

Ca să înţelegeţi un pic dimensiunea acestui proiect, trebuie să vă spun că în timp ce în colecţia din Bucureşti sunt peste 30.000 de tirbuşoane, al doilea colecționar celebru al lumii are doar 15.000. Iar în privința fiarelor de călcat, a doua colecție din lume are aproximativ 4000 de piese. Iar la București nu sunt doar cele mai multe piese, dar și cele mai importante din lume.

Povestea aceasta poate să pară un uriaș dulap cu jucării al unui pasionat excentric, dar este mult mai mult de atât: „Jucăriile” au o istorie aparte, sunt piese rare, fragile şi valoroase, care au nevoie de un spațiu pe măsură şi de grijă. Aşa a apărut ideea muzeului, conturată cu mai mulți ani în urmă. O echipă de aproape 30 de oameni lucrează permanent pentru a le expune, pentru a le documenta pe fiecare în parte, pentru a le restaura atunci când este cazul, pentru a realiza o bază de date, pentru a urmări ce piese rare apar pe piață și pentru a deveni experți într-un domeniu unic.

Cu ce te surprinde Muzeul Recordurilor Românești

Cea mai mare surpriză a muzeului este, desigur, numărul pieselor. Şi încă nu sunt expuse toate! A doua mare surpriză este că aproape fiecare din aceste zeci de mii de piese, este o operă de artă în miniatură, iar felul în care au evoluat este strâns legat de cum s-a schimbat viața oamenilor. Este fizic imposibil să îi acorzi măcar o secundă de atenție fiecăreia, așa că te vei opri probabil la cele rare – unele chiar unicat, deosebite, din materiale inedite sau în forme speciale, cum ar fi întreaga colecție „Ladies legs”. Căci în privinţa design-ului… cerul e limita.

Colecția de tirbușoane

În ciuda a ceea ce am putea crede noi, tirbușonul nu are legătură doar cu vinul! Veți găsi în muzeu multe tirbușoane mici (pe cel mai mic îl vedeți prin lupă) care erau folosite pentru a desface sticluțele de parfum, de medicamente sau chiar călimara cu cerneală.

Veţi afla, de asemenea, că existau suporturi speciale cu tirbuşon pentru sticlele de şampanie, pe care le foloseau farmaciştii! Da, farmaciştii, pentru că şampania se prescria ca remediu pentru depresie.

Veţi găsi tirbuşoane cu mâner de os, de fildeş, cu pietre preţioase sau din metale preţioase, cu blazon, cu animale, în cele mai diverse şi de neînchipuit forme.

Veţi admira cel mai scump tirbușon vândut vreodată la o licitație publică. Este realizat dintr-un fragment metalic al London Bridge, pod construit în 1176 și demolat în 1831. E un mod de a înțelege că cele mai valoroase piese nu sunt neapărat cele din materialele cele mai scumpe. Ba, deseori, sunt cele care au avut un defect sau nu au fost suficient de rezistente, ceea ce le face unice sau foarte rare. Povestea colecției o puteți regăsi și în acest reportaj pe care l-am făcut pentru emisiunea Bonton.

Colecția de fiare de călcat

Fiarele de netezit nu au fost întotdeauna… fiare. Căci la începuturi erau şi din piatră, sticlă sau lemn.
Și nici nu erau întotdeauna pentru netezit, pentru că unele ustensile de genul acesta sunt tocmai pentru a face cute sau modele pe material. Arată foarte diferit şi fără explicații e mai greu să vă dați seama cum funcționează. Aceste unelte nu au fost luate în calcul la stabilirea recordului mondial de către Guinnes Book, tocmai pentru că nu netezesc. 🙂

Fiarele cu cărbuni sau cele care se încălzeau pe sobe nu sunt ceva ce nu am mai văzut, dar fiarele cu rezervor pentru combustibil (alcool, gaz lichid sau ceva asemănător cu kerosenul) sunt chiar ceva inedit.

Diferenţele între modelele de fier de călcat nu provin doar din materialele folosite sau modalitatea de încălzire ci şi din statutul social al persoanei pentru care era folosit sau din perioada istorica din care provin. De exemplu, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru că era mare nevoie de fier, aceste ustensile au început să aibă doar talpa din fier şi restul să fie realizat cu diverse alte materiale.

Aş mai putea umple pagini întregi cu tot felul de curiozități și lucruri interesante descoperite în acest loc. Vă mai las o serie de reportaje la final, care merită văzute. Dar cred că cel mai bine este să ajungeți și să descoperiți acest loc chiar voi.

De ce Muzeul Recordurilor Românești

Poate vă întrebați de ce toate aceste obiecte sunt găzduite sub denumirea de Muzeul Recordurilor. Chiar dacă toate cele trei colecții despre care am vorbit sunt cele mai mari din lume, nu este sigurul motiv pentru care proiectul se numește așa. Dorința este ca în acest loc să fie expuse pe viitor realizările românești remarcabile din toate domeniile: de la cea mai înaltă cruce pusă vreodată pe un vârf de munte (Crucea de pe Caraiman), la cea mai mică bancnotă de hârtie (cea de 10 bani din 1917), la realizări în domeniul sportului, invenții sau premiere românești.

Update 2024 Muzeul Recordurilor Românești poate fi vizitat după un program pe care îl gasiți actualizat pe pagina lor de Facebook.

Este un loc care te ajută să înțelegi că omul este capabil de artă în absolut orice domeniu, omul poate să pună frumosul în cele mai neobișnuite obiecte și tot el sfințește locul și poate da valoare și trăinicie chiar și unor lucruri aparent neînsemnate.

*Precizare: acestea sunt colecții private care se vizitează contra cost și cu programare sau în cadrul unor evenimente.

Te invit să intri pe contul meu de youtube unde vei găsi poveștile în imagini ale altor trei colecții excepționale ale acestui muzeu: cea de mașini de scris, cea de aparate de fotografiat vechi și cea de aparate muzicale. 

Îți recomand să citești și povestea aeroportului Băneasa, unul dintre cele mai vechi din lume care încă funcționează și singurul în formă de elice sau despre Abația Cisterciană din Cârța, dar și să te abonezi la newsletter pentru mai multe povești de bonton.

Dacă ți-a plăcut, te rog dă povestea mai departe. Acest articol este parte din proiectul meu #ÎntâlnireCuȚaraMea, un demers care își propune să promoveze destinațiile românești pe care merită să le descoperi. Te invit să urmărești călătoriile mele și pe Facebook,  Youtube, Instagram @danagont.ro sau TikTok.

Dana Gonț Jurnalist, blogger de călătorii

Jurnalist de televiziune cu peste 20 ani experiență (B1TV, Digi24, Prima Tv), blogger de călătorii și specialist în comunicare și promovare turistică. Dacă apreciezi ce scriu, te rog susține această activitate cu o donație către Asociația Bonton pentru Oameni și Cultură, Cont IBAN RO78BTRLRONCRT0CQ6938301, CIF 48710592. Găsești datele și pe asociatiabonton.ro

See Full Bio