Pare un clișeu să spun că în Țara Făgărașului m-am simțit ca într-o poveste, dar ținând cont că mă puteți vedea în Cetatea Făgărașului în rolul de principesă a Transilvaniei, cred că am dovezi convingătoare.

Foto: @iustynphoto

Călătoria de doar trei zile pe care am făcut-o în ținutul Făgărașului mi-a arătat, încă o dată, ce puțin ne cunoaștem țara pe care o numim acasă. Și m-a convins că mai avem unde să călătorim, chiar și când ne dorim stăm mai departe de aglomerație.

 

 

 

 

 

 

View this post on Instagram

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A post shared by Dana Gonţ (@danagont.ro) on Jul 9, 2020, at 9:51pm PDT

De Făgăraș ai auzit cu siguranță, poate ai vizitat deja Cetatea, poate ai fost la Sâmbăta de Sus, posibil ai niște poze la Castelul de lut Valea Zânelor sau, și mai sigur, ai făcut un traseu pe Transfăgărășan. Dar sunt încă multe dealuri puțin umblate, bucate de gustat, case tradiționale sau mănăstiri de descoperit (dintre care o abație cisterciană care te lasă cu gura căscată). Și sunt și activități mai moderne: rafting pe Olt, un parc de aventură la Drăguș sau observatorul de urși. Țara Făgărașului, locul din inima țării care a intrat și în inima mea, și-a propus să fie destinația anului 2020 în România și a avut toate ingredientele să reușească: natură, ospitalitate, patrimoniu, tradiție.

 

 

 

 

 

 

View this post on Instagram

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A post shared by Dana Gonţ (@danagont.ro) on Jul 4, 2020, at 10:45pm PDT

De ce Țara Făgărașului?

Făgărașul este acum doar orașul cu același nume, cu frumoasa lui Cetate. Dar vechea Țară a Făgărașului a fost o regiune mai vastă, un spațiu împărțit acum între județele Brașov și Sibiu, de-a lungul cursului mijlociu al râului Olt, cu centrul în cetatea medievală Făgăraș.

Este o zonă cu o adevărată bogăție naturală, pe care îți recomand să o descoperi în tihnă, după propriile gusturi. Eu voi face o trecere în revistă cu ce am văzut, ce am mâncat și ce m-a impresionat în cele trei zile în care am vizitat acest ținut.

Mănăstirile din Țara Făgărașului

Fie că ești sau nu o persoană religioasă, dacă îți plac arhitectura sau istoria, sunt cel puțin două monumente religioase de neratat în zonă.

Voi începe cu Abația Cisterciană de la Cârța, județul Sibiu, care a fost pentru mine marea surpriză a acestei călătorii. Este singura Abație Cisterciană rămasă din România (a mai existat una la Igriș, în Timiș) și cea mai estică din Europa.

 

 

 

 

 

 

View this post on Instagram

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A post shared by Dana Gonţ (@danagont.ro) on Jul 5, 2020, at 10:06pm PDT

Pe la 1200 au ajuns aici călugării cistercieni care inițial au construit o biserică de lemn, construcția din piatră, în stilul gotic timpuriu s-a făcut puțin mai târziu. Ordinul Cistercian este unul interesant, la origine foarte sever. A fost înființat de abatele Robert de Molesme în 1098, în Burgundia (Franța), în mlaștina de la Cîteaux (Cistercium). Mlaștina este un amănunt important pentru că cistercienii, denumiți și “călugării  țărani”,  căutau să construiască în locuri care nu ar fi putut fi folosite în agricultură, ca să nu irosească pământul bun. Principiul lor era: “Roagă-te și lucrează”.  De aceea aveau un trai auster, munceau din zori până seara târziu, se rugau la fiecare 3 ore, nu mâncau carne, nu făceau foc în camerele lor și vorbeau între ei doar strictul necesar. Mai multe despre ei și despre acest loc, puteți citi aici.

O altă bijuterie arhitecturală din Țara Făgărașului este Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.

Pentru mine a fost a treia oară când am ajuns în acest loc și mi s-a părut că l-am găsit mai frumos ca niciodată. Iar admirația mea pentru stilul arhitectural brâncovenesc și urmașul lui, cel neoromânesc, crește cu fiecare construcție de acest tip pe care o văd. Mi se pare că simplitatea și perfecțiunea își dau întâlnire în astfel de monumente.

 

 

 

 

 

 

View this post on Instagram

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A post shared by Dana Gonţ (@danagont.ro) on Jul 26, 2020 at 1:06am PDT

Povestea locului începe în anul 1654, când satul și moșia din Sâmbăta de Sus au intrat în proprietatea boierului Preda Brâncoveanu, bunicul lui Constantin Brâncoveanu. Acesta a construit aici, pe valea râului Sâmbăta, o bisericuță din lemn. Pe locul acesteia, în jurul anului 1686, Constantin Brâncoveanu, a zidit mănăstirea din piatră.

Sub administrația austro-ungară, când au fost distruse sute de mănăstiri ortodoxe, cea de la Sâmbăta de Sus a rezistat datorită relațiilor pe care domnitorul le avea la Curtea din Viena. Dar, după decapitarea acestuia, și profitând de un scurt timp în care moștenitorii nu au mai fost proprietari, din cauza neachitării unei datorii, mănăstirea Brâncovenilor a fost și ea dărâmată.

După 140 de ani de ruine, intrată în posesia statului român, au urmat reconstrucția și restaurarea, care au avut loc între 1926 și 1946, păstrând stilul brâncovenesc.

Închei seria de mănăstiri (deși sunt mai multe) cu Mănăstirea rupestră Șinca Veche, un loc despre care veți citi pe internet că ar fi un templu care împlinește dorințe.

Foto: @iustynphoto

Vă propun să tratați informația aceasta cu discernământ. Tot ce se știe cu certitudine este că aici au fost două modeste biserici subterane, care au funcționat succesiv între secolele XIV-XVIII, într-o grotă de aproape 13 metri lungime.

Locul e interesant dar, dincolo de partea istorică, eu am fost impresionată de organizarea actuală. Este frumos îngrijit, cu alei superbe și o biserică nouă. Un loc cu multă pace și bun-gust.

Cetatea Făgărașului

Foto: @iustynphoto

Poate cel mai cunoscut obiectiv turistic al zonei este Cetatea Făgărașului, mai ales după lucrările care i-au redat mare parte din frumusețe.

Are o istorie de peste 600 de ani și o poziție strategică, la întretăierea drumurilor comerciale. A fost cetate de apărare, reședința voievozilor și principilor Transilvaniei, apoi garnizoană a armatei austriece și, mai târziu, închisoare comunistă pentru 5000 de deținuți politic. Are 66 de încăperi, întinse pe cinci niveluri, iar perioada sa de glorie a fost în timpul domniei lui Mihai Viteazu când, pentru un an, aici a locuit soția domnitorului, doamna Stanca.

La Cetate puteți vizita și Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat“, cu un patrimoniu de peste 20.000 de piese, un amestec de istorie, etnografie și artă.

Castelul de lut Valea Zânelor

 

 

 

 

 

 

View this post on Instagram

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A post shared by Dana Gonţ (@danagont.ro) on Aug 1, 2020 at 1:33am PDT

Îl nominalizez aici, deși nu a încăput în programul deja plin din cele trei zile în Făgăraș. L-am vizitat cu un alt prilej, este cel mai aglomerat obiectiv din această listă. Mi se pare foarte important să explic ce este cu acest loc. Este unul dintre cele mai fotografiate din zonă, pentru că mulți turiști ajung acolo pentru că au văzut poze pe Instagram, dar nu știu la ce să se aștepte. Chiar dacă inițial a fost gândit ca un loc de cazare, un castel inspirat din basme, proiectul nu este finalizat la interior. Astfel încât tot ce puteți face aici este să admirați locul, să vă bucurați de spațiul din curte și de o masă bună. Interiorul nu este accesibil în niciun fel.

Făgărașul pitoresc

Fotografie realizată cu Samsung Galaxy S20

Nu am uitat că am promis la începutul acestui articol că vă spun și ce am mâncat și pe ce cărări mai nebătătorite am umblat. 😊

Primul lucru important este că orice dietă ai avea, în Țara Făgărașului poți să uiți de ea. Mesele încep cu o felie de pită cu untură, boia și niște ceapă, cu telemea și roșii de grădină. Apoi, după cum ți-o fi norocul, mai poți găsi în meniu plăcintă de picioci (cartofi), zamă de amnar, tochitură de porc sau gogoși.

Nu lipsește pâinea bătută de coajă. Am vizitat chiar cuptorul de la Tradiții Sibiene, din satul Nou Român și am mâncat o strașnică tocăniță de miel la ceaun la Casa Tradițională Transilvăneană, o pensiune-muzeu din satul Rucăr (din județul Brașov, nu Argeș!). De asemenea, am învățat că ”bunele maniere de Făgăraș” zic ca musafirilor să le umpli paharul până aproape de limită.

Din Rucăr vă recomand o plimbare pe deal, oricine vă poate îndruma, priveliștea este absolut superbă.  

Fotografie realizată cu Samsung Galaxy S20

Tot pentru o priveliște superbă puteți urca pe Vârful lui Crai, unde accesul este ușor din Șinca Nouă. Aici, cu ocazia Centenarului, a fost ridicată o cruce în memoria eroilor neamului.

O altă vizită puteți face la Muzeul de Pânze și Povești din Mândra, unde vă așteaptă o poveste frumoasă a două surori care au reînviat istoria bunicilor. Și care creează tricouri de ”zestre contemporană” sub brandul Mândra Chic.

Pentru că am primit deja întrebări, cazarea grupului nostru a fost organizată la Pensiunea Piemont din Vistișoara, unde ne-am bucurat de foc de tabără și de crestele munților Făgăraș.

Vizita noastră, a unui grup restrâns de bloggeri, a avut loc la invitația Asociației de Promovare a Țării Făgărașului, un efort comun a 28 de localități care au înțeles că trebuie să lucreze împreună ca să le fie mai bine. Tot ceea ce am experimentat (cu o singură excepție în cazul meu, fotografiile în costum de principesă la Cetatea Făgărașului) sunt lucruri accesibile oricăror turiști. Și nu vă sfiiți să sunați, să întrebați, oamenii sunt deosebit de primitori.

Merită menționat și că toate fotografiile mele au fost realizate cu Samsung Galaxy S20, un telefon pe care l-am primit spre testare și despre puteți afla ce știe să facă aici.

Îţi recomand să citeşti și Casele de oaspeți, luxul simplității sau să mergi Acasă la George Enescu, dar şi să te abonezi la newsletter pentru mai multe povești de bonton. 

Te invit să urmărești poveștile mele și pe Facebook,  Youtube, Instagram sau Tik Tok. 

Dana Gonț Jurnalist, blogger de călătorii

Jurnalist de televiziune cu peste 20 ani experiență (B1TV, Digi24, Prima Tv), blogger de călătorii și specialist în comunicare și promovare turistică. Dacă apreciezi ce scriu, te rog susține această activitate cu o donație către Asociația Bonton pentru Oameni și Cultură, Cont IBAN RO78BTRLRONCRT0CQ6938301, CIF 48710592. Găsești datele și pe asociatiabonton.ro

See Full Bio