În vizită la cramele din Republica Moldova

Vizita în Republica Moldova a început cu o masă care a durat peste 4 ore și la care am degustat 5 feluri de vin. Zilele următoare am continuat în același stil…
Am ajuns la Chișinău pentru a participa la Vernisajul Vinului, ediția de iarnă, la invitația Oficiului Național al Viei și Vinului. Este cel mai important eveniment al industriei viticole din Republica Moldova, are loc de două ori pe an și la el participă aproape toate cramele moldovenești (peste 60). Evenimentul a avut loc la Palatul Republicii și m-a surprins prin amploarea, eleganța lui și prin diversitatea soiurilor de vin.
 

Cramele și producția de vin sunt o carte de vizită a Republicii Moldova și au toate șansele să pună țara vecină pe harta turismului viticol. De altfel, am aflat că Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafața țării și 7% din terenurile arabile. Astfel că, surprizele au fost și mai mari când am vizitat, într-un tur de forță, trei crame moldovenești remarcabile. În Moldova sunt 187 de producători înregistrați, iar ceea ce moldovenii numesc o podgorie mică de familie, înseamnă, de obicei, zeci de hectare de vie. Cramele sunt destinații turistice cu atât mai interesante cu cât nu trebuie să fii un mare pasionat de vin sau cunoscător (căci eu nu sunt) ca să îți placă și să te impresioneze aceste locuri.

Mileștii Mici, crama de Guiness Book

 

 

 
 
 
 
 
View this post on Instagram
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

A post shared by Dana Gonţ (@danagont.ro) on

Am început turul cu Mileștii Mici, o cramă-patrimoniu, care a rămas în proprietatea statului, aflată la mai puțin de 20 de kilometri de Chișinău, în Ialoveni. Mileștii Mici este o cramă intrată în 2005 în Cartea Recordurilor pentru cea mai mare colecție de sticle de vin (peste 1,5 milioane) păstrată în galerii subterane. Un adevărat oraș vinicol subteran, unde te poți plimba cu mașina sau cu bicicleta pe lângă butoaiele imense pentru maturare, poți opri la peretele de bule, unde poți vedea diferite tipuri de perlaj al vinului și unde afli diferența dintre vin spumant și vin spumos (foarte pe scurt, primul se obține prin două etape de fermentare, iar perlajul său este natural, al doilea are un adaos de dioxid de carbon, ca sucurile carbogazoanse), iar la final vezi colecția de aur. În total, galeriile subterane, foste cariere de calcar, au 200 km, însă doar 50 km sunt utilizate acum.

Crama Mileștii mici, intrare în Colecția de Aur

Povestea începe în 1969, în perioada regimului sovietic, când Moldova producea jumătate din vinul URSS-ului, iar la Mileștii Mici se colecta și stoca vinul de la cramele din toată regiunea. Acum crama are și producție proprie, iar pachetele de vizitare se pot încheia cu degustare sau chiar cu o masă. Acestea au loc în fosta sală de protocol a oficialităților sovietice.

Sala de degustare de la Mileștii Mici

La Mileștii Mici ajung cam 20.000 de turiști în fiecare an, iar 40% dintre ei sunt români. Vizita trebuie neapărat programată, aveți aici link către orarul și pachetele disponibile. Luați în calcul că prețurile sunt în lei moldovenești, ceea ce înseamnă, în mare, că veți împărți la patru pentru a obține prețul în lei românești. În galerie, transportul nu este asigurat, se intră cu mașina personală sau cu bicicleta. Planul este ca anul viitor să existe un trenuleț electric care să plimbe turiștii.

Asconi, ”Sufletul cere iubire, iar organismul vin.”


Am citit această deviză în beciul săpat în deal al cramei Asconi, la cam 30 de km distanță de Chișinău. Asconi este o afacere de familie, înființată acum 25 de ani, cu aproximativ 500 de hectare de viță de vie. Turul cramei te duce și prin zona de producție, ultra-tehnologizată și modernă, cu o capacitate de producție de 13 milioane de sticle de vin pe an. Despre soiuri și cupaje veți afla la fața locului, mie mi s-a părut inedită, din punct de vedere al prezentării, sticla de vin ”Uneori”, care are diverse mesaje diferite pe etichetă, ca: ”UNEORI cele mai dificile drumuri duc la cele mai frumoase destinații” sau ”UNEORI e acum sau niciodată”.

Dincolo de vin, ceea ce m-a cucerit pe mine este micul sat tradițional pe care cei de la Asconi l-au construit pentru a extinde capacitatea de cazare a turiștilor.
Sunt 12 căsuțe țărănești, cu acoperiș de stuf și decor rustic, pe lângă care există două restaurante cu mâncare tradițională și o terasă. Restaurantul cel nou poartă numele multi-premiatului vin al cramei, Sol Negru, îl veți vedea chiar la intrare și are cel mai gros acoperiș de stuf din Republica Moldova, de jumătate de metru. Mâncarea este excelentă, așa că, recomadarea mea este, dacă aveți timp, să vă rezervați o degustare și o masă.

Castelul Mimi, o experiență completă

Castelul Mimi nu este o simplă cramă, deși povestea vinului făcut aici începe în 1893, când ultimul guvernator al Basarabiei, Constantin Mimi, plantează la Bulboaca primii butași, înființează aici o vinărie și începe construcția primului ”château” vinicol din Basarabia. Constantin Mimi a studiat viticultura și vinificația în Franța, a fost guvernator al Băncii Naționale Române în perioada lui Carol al II-lea, de altfel regele a vizitat castelul și crama, la fel ca și țarul Nicolae al II-lea. Există chiar o cale ferată, care deservea castelul și care, ocazional, încă o face.

În prezent, castelul aparține unor tineri frați, a avut parte de o restaurare excepțională și de o extindere pe măsură. Mimi este acum un complex unic, ce se întinde pe o suprafață de 10 ha, cu spații pentru evenimente și conferințe, săli de degustare, restaurant de fine dining, hotel, piscină și un Wine SPA care se va deschide în 2020. În pivnița castelului Mimi se află și cea mai veche sticlă de vin din Republica Moldova, un vin bisericesc din 1727 adus din Germania.

Grupul nostru a ajuns chiar la deschiderea Târgului de Crăciun, iar locul arăta spectaculos, îl puteai confunda lejer cu centrul unui oraș occidental de mici dimensiuni. Am prins un grandios spectacol de lumini pe fațada castelului, un concert de colinde, brad, luminițe și decorațiuni peste tot, multe căsuțe cu toate bunătățile, vin fiert (izvar) în pahare de napolitană.

Castelul Mimi mi-a întrecut orice așteptări, este un loc unde se întâlnesc istoria, vinul, arhitectura, cultura și gastronomia. Singurul meu regret este că nu am mai putut mânca din delicatesele care arătau extraordinar, pentru că tot acest tur despre care vă vorbesc a avut loc într-o singură zi, iar la cramele vizitate anterior, gazdele au avut grijă să plecăm de-a dreptul ghiftuiți. Data viitoare, dacă va mai fi cazul, voi știi să echilibrez altfel meniul.

Alte recomandări

 

 

 
 
 
 
 
View this post on Instagram
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

A post shared by Dana Gonţ (@danagont.ro) on


Aceasta a fost, pe scurt, povestea celor trei crame pe care le-am vizitat. Vă recomand să faceți rezervări la toate cramele, cu cel puţin 7 zile înainte, mai ales în sezon (primăvară-toamnă)! Nu recomand să le vedeți pe toate în aceeași zi, noi am fost constrânși de program, însă sfatul meu este, dacă nu aveți tot timpul la dispoziție, să programați cel mult două crame apropiate ca distanță într-o zi.

Merită să menționez că, deși nu am vizitat-o, am înțeles că la fel de impresionantă ca Mileștii Mici este crama Cricova. Cele două seamănă destul de mult, astfel că, dacă timpul pe care îl aveți la dispoziție este scurt, aș alege doar una dintre ele într-un singur circuit. De asemenea, sunt și alte locuri de vizitat despre care doar am auzit, cum ar fi Purcari, Château Vartely sau Vinăria Poiana.

V-am spus deja de mai multe ori că am mâncat foarte bine la frații basarabeni. Pe lângă cramele menționate, fiecare având o bucătărie foarte bună, sunt alte două restaurante din Chișinău pe care nu ar trebui să le ratați. Primul este ”Kiku steak and wine”, intrat într-un clasament BuzzFeed al restaurantelor în care să mănânci măcar o dată în viață. Are un meniu inedit preparat de chef Kiku, cu mâncare reinterpretată, iar rezervările se fac cu foarte mult timp înainte. Al doilea este Vatra Neamului unde, pe lângă mâncare, veți avea ocazia să le ascultați pe fetele din ”Trio Vatra Neamului”, cel mai talentat ansamblu folcloric de fete.

Tablou din dopuri de vin, la restaurantu Kiku din Chișinău

Turul acesta l-am făcut într-o zi de decembrie rece și cu multă ceață și tot mi s-a părut frumos. Cred că vara este cu adevărat spectaculos. Dacă vă gândiți la un weekend prelungit sau chiar o vacanță de vară prin Moldova, nu ezitați să cereți informații chiar de la Oficiului Național al Viei și Vinului vă pot ajuta în planificarea călătoriei. Există și aplicația Moldova Wine Route care poate fi utilă.

Concluzia mea după această vizită este că Republica Moldova, jumătatea Moldovei românești, este la fel pitorească și primitoare, un loc pentru pasionații de tradiții, mese bogate și voie bună. Cât despre vinuri, merită toată atenția, vinificatorii fac o treabă din ce în ce mai bună. Și ca să închei într-o notă amuzantă, atât de mult s-a vorbit despre vin în această călătorie, încât la zborul de întoarcere de la Chișinău, în mesajul către pasageri, am înțeles “spumantul este interzis la bord” în loc de “fumatul”. 😛

Îți recomand să citești și Creta | La dolce vita în stil grecesc sau Atena | Ce să vizitezi în orașul antic cu suflet tânăr, dar și să te abonezi la newsletter pentru mai multe povești de Bonton.

Te invit să urmărești poveștile mele și pe FacebookYoutube sau Instagram.

2 Comments

Lasă un răspuns

error: Content is protected !!