Poate credeți că puține lucruri v-ar putea surprinde despre Grădina Botanică din București. Nu e cea mai mare din România, nu e poate nici cea mai frumoasă, dar eu mereu am găsit în acest loc un colț de liniște și ceva de admirat.

Ca mulți dintre noi, eu sunt dependentă de legătura cu natura. Din păcate, viaţa în oraş mă lipseşte de bucuria de a petrece timp în locuri cât mai verzi., de aceea când se poate, ca orice bucureştean adevărat, fug din oraş. Totuşi, nu mereu se poate. Şi chiar dacă sunt frumoase, nu merg prea des în parcurile din București, pentru că sunt mereu aglomerate şi nu simt că mă relaxez cu adevărat. Însă în Grădina Botanică e puțin diferit. Chiar dacă e un loc care mi-e drag, nu pot să nu recunosc faptul că am văzut de multe ori lipsuri, care țin de lipsa de fonduri. Cu toate astea consider grădina o opţiune bună pentru o plimbare relaxantă de după-amiază.

În mod paradoxal primul lucru pe care trebuie să îl ştiţi despre Grădina Botanică este că nu este un parc, ci o instituţie de educaţie, cercetare şi învăţământ. Printre altele deţine şi conservă 100 de specii rare şi pe cale de dispariţie din flora României. Şi pentru că mi se par mai puţin cunoscute chiar şi pentru bucureştenii cu vechime, m-am gândit să vă spun şi vouă…

10 lucruri surprinzătoare despre Grădina Botanică din București.

1. Grădina Botanică a fost înfiinţată la iniţiativa medicului Carol Davila, în 1860, ca parte din activitatea Facultăţii de Medicină şi Farmacie! Şi, chiar dacă majoritatea dintre voi aţi putea crede că ea este astăzi administrată de Primărie sau de Ministerul Mediului, chiar şi acum Grădina Botanică este o instituţie de învăţământ şi cercetare şi aparţine Universităţii din Bucureşti.

2. În primii ani de existenţă Grădina Botanică era amplasată în stânga Şoselei Cotroceni. Iar în 1874 ea a fost mutată în centrul Capitalei, lângă Palatul Suţu (actualul Muzeu al Municipiului Bucureşti), unde a funcţionat timp de 10 ani.

3. Deşi înfiinţată de Davila, după un decret semnat de Cuza, locul poartă numele lui Dimitrie Brândză. Acesta a fost un botanist de excepţie, a condus instituţia şi s-a luptat ani de-a rândul ca aceasta să obţină un amplasament propice pentru această activitate. El a reuşit să readucă Grădina Botanică în Cotroceni.

4. În Primul Război Mondial trupele germane au cantonat aici şi au rechiziţionat, printre altele, centrala electrică ce asigura încălzirea serelor. Prin urmare s-au pierdut multe plante din seră.

5. În cel de Al Doilea Război Mondial pierderile grădinii botanice sunt şi mai grave, în urma celor 96 de bombe căzute aici este distrusă clădirea Institutului Botanic care adăpostea un muzeu şi o valoroasă colecţie de herbar. Se distrug şi învelişul de sticlă al serelor, amenajările peisagistice şi colecţiile de plante vii şi conservate.

6. După anii `50, uşor-uşor, se reconstruieşte ceea ce războiul a distrus. Serele vechi, construite după modelul celor din oraşul belgian Liège, se păstrează şi sunt sunt renovate. De aceea astăzi ele sunt cele mai vechi din ţară şi adăpostesc peste 1000 de specii de plante.

7. Dacă aţi fost sau dacă veţi merge în Grădina Botanică din București, puteţi remarca o zonă cu diverse deluşoare de pământ. Ele nu sunt întâmplătoare, zona aceea a fost gândită ca o machetă a lanţului carpatic, sau Munţii Carpaţi în miniatură. Din păcate sectorul nu a putut fi menţinut pentru că ar fi fost nevoie să fie îngrădit.

8. Grădina Botanică din București nu are sistem de irigaţie, plantele sunt udate de personalul care lucrează aici, dar per ansamblu cele 18 hectare depind foarte mult de ploaie.

9. Muzeul Botanic este unic în România şi unul dintre puţinele din Europa, pentru că nu toate Grădinile Botanice au şi Muzeu Botanic.

10. Herbarul de la Grădina Botanică din București are peste 500.000 de coli şi este pe locul 79 la nivel mondial, din cele peste 3000 de colecţii de herbar din lume!

Îţi recomand să citeşti şi 10 curiozităţi din istoria Bucureştiului sau Poveşti uitate despre numele străzilor din Bucureşti, dar şi să să te abonezi la newsletter pentru mai multe povești de Bonton.

Dacă ți-a plăcut acest articol nu uita să urmărești călătoriile mele cu un like sau follow și pe Facebook,  Youtube, Instagram @danagont.ro sau TikTok. Poți să te abonezi și la newsletter pentru a primi, din când în când, noutăți despre poveștile pe care le scriu.

Dana Gonț Jurnalist, blogger de călătorii

Jurnalist de televiziune cu peste 20 ani experiență (B1TV, Digi24, Prima Tv), blogger de călătorii și specialist în comunicare și promovare turistică. Dacă apreciezi ce scriu, te rog susține această activitate cu o donație către Asociația Bonton pentru Oameni și Cultură, Cont IBAN RO78BTRLRONCRT0CQ6938301, CIF 48710592. Găsești datele și pe asociatiabonton.ro

See Full Bio