Booking.com

Două superbe capele ”surori” din România: Știrbey și Filișanu

Dacă ați fost vreodată la domeniul Știrbey de la Buftea, este imposibil să nu vă fi rămas în minte splendida capelă de cărămidă roșie a familiei domnitorului Barbu Știrbey, din capătul aleii cu pini.
capela stibey buftea
Cu scările ei monumentale de marmură care urcă deasupra criptei, cupola bizantină și turnurile neogotice. Construcția este una remarcabilă, chiar dacă, din păcate, pare să aibă nevoie de intervenții pe interior. Am revăzut-o recent și am postat câteva fotografii pe contul meu de Instagram, iar ca răspuns, ”Monumentalistul” (Dragoș Andreescu) mi-a trimis fotografii cu ”sora” ei geamănă de la Filiași!

Capela Știrbey de la Buftea

Domnitorul Barbu Știrbey a lăsat în testamentul său dorința de a fi construit un „Paraclis cu chimitirin” pe moșia de la Buftea, unde familia avea deja ridicat palatul, iar această sarcină i-a revenit moștenitorul domeniului, prinţul Alexandru Barbu Ştirbey. Proiectul Capelei Sfânta Treime a fost realizat în 1871, însă construcția a fost finalizată peste aproape 20 de ani, așa cum apărea într-o mai veche inscripție care astăzi s-a pierdut: “Acest sfânt lăcaș fondat de Vodă Barbu Știrbei și soția sa Elisaveta s-a terminat de fiul lor Alexandru Barbu Știrbei în anul 1890”.

Veți găsi câteva informații neconfirmate de surse credibile că aici ar fi fost înmormântat fiul Reginei Maria, Mircea, care a murit la 4 ani de febra tifoidă sau că însuși Gheorghe Tăttărăscu ar fi pictat interiorul bisericii. Nu există dovezi în acest sens. Ceea ce este cu adevărat real este că, alături de palat, capela a fost folosită în mai multe filme de epocă, inclusiv în perioada comunistă iar, din păcate, mormintele din cripta familiei au fost vandalizate de un grup de tineri în 2002.

Numele arhitectul a fost sub un semn de întrebare până în 2013, când,  în urma cercetărilor pentru monografia ”Reşedinţele Ştirbey din Bucureşti şi Buftea. Arhitectura şi decoraţia interioară ” a istoricul de artă Oana Marinache, a devenit cert că că proiectul îi aparține arhitectului danez Theophil von Hansen. Autoarea a găsit chiar cele 15 planşe ale proiectului, semnate de Hansen, în arhiva Academiei de Artă de la Viena.

Mausoleul familiei Filișanu

capela filisanu dolj

Mausoleul Familiei Filișanu | foto Dragoș Andreescu, Monumentalistul

Însă cea mai clară dovadă că Hansen este arhitectul capelei Știrbey, este capela-soră cunoscută ca Mausoleul familiei Filișanu, din apropierea cimitirului orașului Filiași, județul Dolj. Asemănarea dintre cele două construcții este remarcabilă, iar capela de la Filiași îi este atribuită lui Theophil von Hansen și a fost construită între 1865-1868, deci înaintea celei de la Buftea.

Mausoleul Familiei Filișanu | foto Dragoș Andreescu, Monumentalistul

Capela, monument istoric, nu poate fi vizitată în interior, dar mulțumită lui Dragoș Andreescu puteți vedea o imagine unde apare un sarcofag de lemn, frumos ornat. Rămășițele familiei nu sunt însă în aceste sarcofage, ci în cripta du sub ele. Boierul Dimitrie Filișanu a fost om politic, dar și mare filantrop. A construit un spital pentru comunitatea sa și izvoare de apă potabilă.

Arhitectul de geniu Theophil von Hansen

Clădirea Parlamentului Austriei, proiectată de Theophil von Hansen | sursă foto: beatmypath.com

Arhitectul danez Theophil von Hansen (1813-1891) este o poveste în sine. Născut la Copenhaga, studiază la Viena și la Atena, iar în timpul șederii sale la Atena, prima clădire pe care a proiectat-o a fost chiar Observatorul Național din Atena. Hansen devine apoi autorul a două dintre cele mai spectaculoase clădiri ale Atenei, parte din așa-numita „Trilogie ateniană”: Academia din Atena și Biblioteca Națională a Greciei. A treia clădire a trilogiei, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena, a fost proiectată de fratele său Hans Christian Hansen.

Biblioteca Națională și Academia din Atena, parte din trilogia ateniană, clădiri proiectate de Theophil van Hensen

Revine la Viena și devine și acolo unul dintre cei mai apreciați arhitecți ai vremii. Clădirea Parlamentului  și sala de concerte Musikverein, considerată și astăzi una dintre cele mai frumoase ale lumii, sunt două dintre lucrările sale celebre.

Sala de concerte Musikverein din Viena, proiectată de Theophil van Hansen | sursa foto: archipicture.eu

În semn de apreciere pentru munca sa, în 1884 împăratul Franz Joseph i-a acordat lui Hansen titlul de baron.

V-am spus toate aceste detalii pentru a vă sublinia încă o dată ce oameni au construit în țara aceasta și la ce standarde. Și ca să ne mirăm, încă o dată, că în ciuda bătăii de joc cu care au fost tratate atâtea  monumente din țara asta, încă mai avem în fața a ce să ne minunăm.

Îţi recomand să citeşti și despre Abația Cisterciană din Cârța sau istoria Palatului Regal din București, dar şi să te abonezi la newsletter pentru mai multe povești de bonton.

Te invit să urmărești poveștile mele și pe FacebookYoutube sau Instagram. 

Dana Gonț este jurnalist de televiziune, om de comunicare și blogger pe teme de călătorii și o viață de bun-gust.

10 Comments

Dă-i un răspuns lui Dana Gonț Anulează răspunsul

error: Content is protected !!