Booking.com
Doamne de România | Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect

Doamne de România | Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect

Să fii femeie astăzi nu este întotdeauna o misiune ușoară. Dar să fii femeie în secolul trecut, era o provocare și mai mare. Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect din România, este o doamnă din România a cărei poveste merită cunoscută.

Ați fi surprinși să știți că nu au trecut nici 100 de ani de când româncele au drept de vot. Iar dacă mergem cu aproximativ 150 de ani în urmă, femeia nu avea acces la studii înalte, nu putea dispune de averea sa fără acordul soțului și nu avea dreptul de a lucra într-o instituție. Chiar dacă în familiile de tradiție fetele primeau o educație particulară solidă, în general singura șansă a unei fete de familie bună era măritișul. Iar un măritiș bun presupunea o zestre bună, care devenea, oricum, a soțului. În cazul femeilor sărace, singura șansă erau muncile grele și menajul. Statutul legal al femeii (conform codului civil din 1865) era asemănător cu cel al minorilor și al persoanelor cu incapacități mintale. Ca o ironie, astăzi educația este dusă mai departe de exact acea categorie căreia îi era refuzată cândva. Un raport foarte recent al Ministerului Educației arată că acum, în România, în învățământul preșcolar, 99,7% dintre cadrele didactice sunt femei, iar în cel primar 90,2%.

Am făcut această lungă introducere și totuși prea scurtă pentru câte ar fi de spus, ca să înțelegeți de ce atunci când vorbim despre femei remarcabile din secolul trecut, nu vorbim doar de femei talentate, inteligente, inovatoare, pe care le întâlnim și astăzi. Vorbim despre doamne care au făcut imposibilul, posibil. Care au dărâmat bariere ce păreau de netrecut. Și una dintre ele este Maria Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect din România și a patra pe plan mondial.

Povestea aceasta este spusă, din nou, în colaborare cu Alice Cobeanu, care a mers pentru documentare într-un tur ghidat al istoricului de artă Oana Marinache, dedicat clădirilor realizate în București de remarcabila arhitectă.

Doamne de România | Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect virginia andreescu haret
Maria Virginia Andreescu Haret 1894 1962

Nepoată de frate a pictorului Ioan Andreescu, Virginia Andreescu Haret s-a născut la București, pe  9/21 iunie 1894 (unele documente menționează date diferite de naștere), într-o familie cu aplecare spre cultură, dar cu o situație materială modestă. A rămas orfană de mamă la 9 ani și a fost nevoită să se ocupe, alături de tatăl ei, de creșterea și educația celor trei frați mai mici. Copila care a crescut trei copii, avea însă o tenacitate ieșită din comun, o personalitate puternică și o minte sclipitoare și nu a renunțat la studii. A urmat Școala de Fete Pitar Moș din București, Școala Gimnazială, actualul liceu Mihai Viteazul și apoi a decis să urmeze Școala Superioară de Arhitectură, unde a intrat în 1912 cu prima notă și a încheiat tot cu nota maximă, devenind prima femeie arhitect din România.

Doamne de România | Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect virginia andreescu haret
Proiect de diplomă Școala de Arte Frumoase susținut în 613 iulie 1919 și distins cu Premiul Ministerului Educației și Învățământului | sursa foto httparhitectura 1906ro

Virginia a spart zidul, Virginia a pătruns pe ușa mare, natura ei a învins și a croit drumul femeilor în arhitectură. Convinsă, demnă şi foarte sigură, atât de naturală la locul ei, nimeni n-a îndrăznit s-o conteste… Și tot așa a pășit în viață, cu talent, putere de muncă și perseverență, fără a lăsa să se bănuiască greutățile prin care trecea ca să pătrundă și să reușească” spunea Henriette Delavrancea-Gibory.

Eleva strălucită avea să mai aștepte însă până să își vadă visul cu ochii. Primul Război Mondial întrerupe anii de studiu, iar ea, ca multe alte femei din acel timp, se înrolează ca soră de caritate pentru soldații români. Dar renunțarea nu a fost niciodată pe lista opțiunilor tinerei arhitecte. După încetarea ostilităților, continuă studiile și este printre elevii preferați ai lui Petre Antonescu, care o lua pe șantierele clădirilor pe care le proiecta. De la el a preluat admirația pentru stilul neoromânesc, în care a creat mult, mai târziu.

Mai mult, Virginia Andreescu Haret a urmat în paralel cu Școala de Arhitectură și cursurile Academiei de Arte Frumoase din București. A fost elevă a pictorului Ipolit Strâmbu, s-a remarcat cu talent print-o serie de desene, acuarele și picturi. 66 dintre ele au făcut parte dintr-o expoziție, în anul 1920. Aproape jumătate au fost achiziționate de Comisiunea Monumentelor Istorice, iar cu banii obținuți pe aceste lucrări, neobosita Virginia Andreescu își finanțează o călătorie de studii în Italia.

Revenită în țară în 1922, după un scurt stagiu la „Construcția Modernă”, s-a angajat la Serviciul Tehnic al Ministerului Instrucțiunii, departamentul Casa Școalelor, unde va lucra până la pensionarea ei, în 1947. Prin prisma profesiei îl cunoaște pe inginerul Spiru I. Haret (nepot al profesorului Spiru C. Haret, reformatorul sistemului educațional românesc, care, în 10 ani, a dublat gradul de alfabetizare al României în mediul rural) cu care se căsătorește, în 1928. Cei doi vor avea un fiu, pe Radu Haret, iar activitatea lor, împreună și separat, este deosebit de prolifică.

Doamne de România | Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect virginia andreescu haret
<a href=httpsbucurestiulmeudragrofotografii5807b793 4a54 4c3e 8854 499e592b13d5>Liceul D Cantemir bd Dacia Bucuresti construit în 1926<a> | foto <a href=httpsbucurestiulmeudragroprofilmihai>Mihai Petre<a>

Palmaresul arhitectural al Virginiei Andreescu Haret este remarcabil. A avut peste 130 de clădiri proiectate și executate. Atât în București, cât și în țară a proiectat foarte multe școli sau clădiri necesare instituțiilor de învățământ. A elaborat proiectul corpului central al Liceului Cantemir-Vodă, aripa dinspre Șerban Vodă a Liceului Șincai, uzina de încălzire centrală si castelul de apă de lângă Facultatea de Medicină. În țară, școala primară din Socola, Liceul de fete din Focșani, internatul și sala de gimnastică de la Școala normală de Fete din Bârlad și multe altele.

Tot la începutul carierei, Virginia Andreescu Haret proiectează Palatul Tinerimea Română, care există și funcționează și astăzi pe strada Schitu Măgureanu și este una dintre clădirile emblematice ale arhitectei. Construcția a început în 1924, dar, din lipsă de fonduri, a fost finalizată abia în 1935.

Doamne de România | Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect virginia andreescu haret
Palatul Tinerimea Română | sursa Wikipedia foto Cristian Mihail Miehs

În țară, poate cel mai cunoscut edificiu pe care l-a proiectat este Palatul Cazinoului din Băile Govora. Doar că acesta este, de fapt, un proiect care nu a fost niciodată finalizat în întregime. Deși Virginia Haret proiectase două corpuri de clădire, unul a fost dat parțial în folosință în 1930, iar celălalt nu a mai fost construit. Cazinoul s-a transformat în cinematograf în vremea comunismului, a avut parte de ani buni de abandon, dar a fost reabilitat în 2016 și redenumit chiar Centrul Cultural ”Virginia Andreescu Haret”.

Doamne de România | Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect virginia andreescu haret
Cazinoul din Băile Govora

Arhitecta proiectează și blocuri sau case cu destinația de locuit. Pe strada Hristov Botev, la numărul 1, colț cu rondul Rosetti, se află o clădire impozantă. A fost un imobil proiectat și construit pentru Societatea Comunală de Locuințe Eftine (SCLE), înființată de Vintilă Brătianu în 1907, pentru a veni în ajutorul locuitorilor din zonele industrializate, unde trăiau şi 8-10 oameni într-o cameră.

Doamne de România | Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect virginia andreescu haret
Blocul de pe Strada Hristo Botev 1 recent renovat

Carevasăzică așa arăta un proiect de locuințe sociale! Căci frumosul nu trebuia să lipsească de nicăieri în vremurile în care oamenii erau educați în spiritul bunului-gust.

Doamne de România | Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect virginia andreescu haret

 

Una dintre cele mai cunoscute și frumoase case neoromânești din Cotroceni, de pe strada Obedenaru, este, de asemenea, creația Virginiei Haret.

Doamne de România | Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect virginia andreescu haret
Casa de la intersecția străzilor Louis Pasteur și Obedenaru în stil neoromânesc

Inclusiv cele două locuințe ale familiei sale au fost proiectate de ea. Prima a fost, de fapt, casa inginerului constructor Spiru Haret, care i-a comandat acest proiect, înainte de a fi căsătoriți. Ea se găsește și acum pe strada Spătarului la numărul 8 și e prima casă în care cei doi au locuit împreună. Este proiectată și construită în stil neoromânesc, are două intrări, una pentru parter şi una pentru apartamentul de la etaj.

Doamne de România | Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect virginia andreescu haret
Reședința inginerului Haret ulterior prima locuință a cuplului strada Spătarului 8 | sursa foto Revista Arhitectura

Mai târziu, în anul 1931, familia Haret începe construcția altei locuințe, pe strada Lascăr Catargiu, la nr. 14. Stilul casei este unul modernist, neoclasic, și, conform proiectului, se pare că această casă i-a servit și ca birou. Imobilul avea două apartamente, unul la etajul 1, unul la etajul 2, așa cum se menționează în revista Arhitectura. În 1976 imobilul este modificat, planurile sunt făcute publice, compartimentarea interioară a fost și ea modificată de comuniști. Acesta a fost ultima casă în care a locuit Virginia Haret cu familia ei. Este pe jumătate renovată, partea superioară aflându-se într-o stare accentuată de degradare.

Doamne de România | Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect virginia andreescu haret
Ultima locuință a soților Haret proiectată în stil modernist chiar de Virginia Haret

Sunt și alte imobile semnate de Virginia Andreescu Haret și rămase în patrimoniul arhitectural al Capitalei, pe câteva le puteți vedea în galeria de imagini de mai jos. De exemplu, casa inginerului Blaremberg din Strada Alexandru Phillipide nr. 15 (o stradă unde au locuit și alți arhitecți celebri ca Statie Ciortan sau Victor Ștefănescu), o vila elegantă, masivă, în stil puternic neoromânesc. O altă casă comandată Virginiei tot pe Strada Spătarului, la nr 5, este construită în stil neoromânesc simplu. Sau vila doctorului Nicolae Gh. Lupu, decanul Facultății de Medicină (între 1946-1948) de pe Bulevardul Dacia la nr. 95.

  • Casa inginerului Blaremberg din Strada Alexandru Phillipide nr. 15

În paralel cu proiectele de arhitectură, chiar dacă nu a mai avut timp pentru a se dedica picturii, Virginia Haret și-a dezvoltat pasiunea pentru fotografie, documentând vizual foarte multe clădiri. De asemenea, a scris mult pe domeniul său. De-a lungul timpului a colaborat cu editurile Tehnică (documentarea pentru cele trei volume ale ”Manualului arhitectului proiectant” publicat de Gheorghe Radu și Chițulescu Traian în 1954) și Arta. A lucrat cu arh. Nicolae Ghyka – Budești la ampla lucrare ”Evoluția arhitecturii în Muntenia și Oltenia” (1930) şi a publicat articole în revista ”Arhitectura”. A continuat să lucreze sub diverse forme și după perioada pensionării. În ultimii ani ai vieții a elaborat monografia „Istoricul clădirii Teatrului Național din București”. A realizat numeroase lucrări de artă grafică, existând si astăzi la Academia Română desene, acuarele și tablouri create de ea. Viața și munca ei au fost o inspirație în cele mai mici detalii. Prima femeie-arhitect din România s-a stins  în 1962.

Orfană de mamă își crește cei trei frați, este studentă eminentă a două facultăți, devine prima femeie arhitect, unul dintre primii arhitecți români care folosesc betonul armat, primul inspector arhitect șef de sex feminin, studiază în străinătate, trece prin două războaie, își crește copilul și lasă țării peste 130 de edificii importante. Aceasta este, pe scurt, povestea Mariei Virginia Andreescu Haret. O personalitate din galeria doamnelor de România pe care sper să ne-o amintim mai des, nu doar în zilele de 8 martie.

Câteva precizări:
* există o sursă care indică faptul că ar fi fost o altă studentă la arhitectură înainte de Virginia Andreescu Haret, Ada Zăgănescu, care se spune că l-a înfruntat pe Ion Mincu, geniul arhitecturii românești, care, din păcate, nu admitea că această meserie poate fi făcută de femei. Nu s-au găsit alte date de arhivă cum că aceasta ar fi absolvit școala și este cert că nu a profesat.
** dacă veți căuta numele arhitectei, veți găsi pe internet o fotografie cu o doamnă șic, cu o superbă rochie de seară, mănuși și eventual evantai. Aceea este o altă doamnă de poveste a României, soprana Virginia Zeani. 
*** Veți găsi, de asemenea, articole în care Virginia Andreescu Haret este prezentată ca nora sau chiar fiica ministrului și matematicianului armean, Spiru C. Haret. La fel cum Spiru I. Haret devine, în unele cazuri, fiul acestuia. Relațiile de rudenie sunt cele menționate în articol.

Doamne de România | Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect

Îţi recomand să citeşti și Bucureștiul neoromânesc sau povestea Palatului Regal din București, dar şi să te abonezi la newsletter pentru mai multe povești de bonton.

Te invit să urmărești poveștile mele și pe FacebookYoutube sau Instagram.

author avatar
Dana Gonț Jurnalist, blogger de călătorii
Jurnalist de televiziune cu peste 20 ani experiență (B1TV, Digi24, Prima Tv), blogger de călătorii și specialist în comunicare și promovare turistică. Dacă apreciezi ce scriu, te rog susține această activitate cu o donație către Asociația Bonton pentru Oameni și Cultură, Cont IBAN RO78BTRLRONCRT0CQ6938301, CIF 48710592. Găsești datele și pe asociatiabonton.ro

6 Comments

  • Andrei

    07/03/2020 at 22:49

    Îmi plac mult povestile astea vechi. Când văd aceste case mă întreb oare ce simt arhitecții de azi care proiectează monștrii de sticlă și beton… Foarte frumos articolul și sper să continue seria despre doamne
    Felicitări!

    Răspunde
    • Dana Gonț

      07/03/2020 at 23:25

      Cred că am mai zis asta, la un moment dat. Am găsit în lume și câțiva monștri din aceia de sticlă și beton care mi-au plăcut. Unul ar fi MUCEM, în Marsilia. La Defense, mi se pare iar un cartier frumos. E drept, pentru mine nimic nu egalează arhitectura veche, dar am fost impresionată și de clădiri noi. Cred că, de fapt, cheia stă în adecvare. Să se potrivească acolo unde sunt, să aibă sens, să aibă ceva al lor. Doar al lor.
      Mulțumesc pentru comentariu!

      Răspunde
      • Andrei

        08/03/2020 at 00:36

        Da, La Defense îmi place și mie dar numai dacă mă gândesc la arhitectura modernă. Recunosc că pot exista unele avantaje însă nu cred că asta ar putea compensa lipsurile. Când mă uit la o clădire veche văd mai ales povestea ( cum e si cea din articol ) când mă uit la una modernă în cel mai fericit caz nu vad nimic…

        Răspunde

Dă-i un răspuns lui FLOREA V. LUCIA Anulează răspunsul

error: Content is protected !!