Cum arată locul de muncă al Președintelui României | Scurtă istorie a Palatului Cotroceni

Palatul Cotroceni este un loc despre care toți românii au auzit, dar foarte puțini l-au și vizitat. În spiritul acestei zile, m-am gândit să vă fac cunoștință cu locul de muncă al Președintelui României: Palatul Cotroceni.

Palatul Cotroceni, intrarea dinspre Piața Leu

Înainte de a vă purta prin istoria sa, trebuie explicat că domeniul Cotroceni se împarte astăzi în: corpul istoric, unde își desfășoară activitatea Muzeul Cotroceni, care poate fi vizitat de public, apoi un alt corp adăugat la reconstrucția din anii ’80, în care funcționează Administrația Prezidențială și, în curtea interioară, biserica Cotroceni refăcută pe vatra fostei biserici, după anii 2000.

Curtea interioară a Palatului și Biserica Cotroceni

Este greu să reduci la esențial 400 de ani de istorie a locului, de aceea am renunțat la multe detalii, dar am păstrat, cred eu, momentele importante.

Vechile case domnești

Pe dealul Cotrocenilor, în anul 1679, Şerban Cantacuzino, domnitorul Ţării Româneşti, defrișează o parte din pădure și începe construcția unei mănăstiri, a unei biserici și a caselor domnești în care va locui câțiva ani. A adus aici chiar și o tipografie. După moartea sa, domeniul este locuit de urmașii săi, o vreme chiar de Constantin Brâncoveanu, care îi era nepot. Domeniul era atunci foarte vast și cuprindea inclusiv terenul pe care acum este Grădina Botanică.

Cotroceni în 1864, autor Henri Trek | sursa cotroceni1900.ro

Barbu Știrbei (cu o scurtă întrerupere, a domnit între 1849-1856) este cel care modernizează casele domnești și trasează șoseaua care va despărți parcul domeniului de zona în care este actuala Grădină Botanică. Stabilește aici reședința domnească, pe care o va lua în primire, ulterior, Alexandru Ioan Cuza.

Palatul Cotroceni, reședință regală

Regele Carol I folosește și el Cotroceniul ca reședință de vară și decide să facă aici un palat demn de o familie regală, atât pentru el și Regina Elisabeta, dar mai ales pentru principii moștenitori Ferdinand și Maria. Planurile îi aparțin arhitectului Paul Gauttreau (care a construit și palatul CEC). Principesa Maria şi Principele Ferdinand se vor muta la Cotroceni în 1896, iar una dintre preocupările celei care avea să devină Regina României a fost să îşi pună amprenta asupra decorului.

Palatul Cotroceni în 1906, carte poștală din arhiva digitală a Bibliotecii Naționale.

Între 1913 – 1915 este amenajată o nouă aripă a Palatului, cea nordică, de către arhitectul Grigore Cerchez, iar Regina Maria decide mai târziu să unească Marele Salon de Recepţii cu Marea Sufragerie Regală, într-o cameră mai spațioasă, în stil neo-românesc.

Palatul Cotroceni de astăzi, are puțin peste 30 de ani

După o vreme în care a fost nelocuit (regele Carol al II-lea nu a locuit aici) și după instaurarea comunismului, în 1949 vechiul palat regal a fost transformat în palatul pionierilor, care a funcţionat până în anul 1976. Cutremurul din 1977 a afectat grav cea mai mare parte a clădirilor care alcătuiau domeniul Cotroceni, inclusiv biserica veche. Norocul a făcut ca regimul comunist să decidă restaurarea palatului istoric, în mare parte reconstruit, dar și construcția unei aripi noi în care funcționează astăzi Administrația Prezidențială. Lucrările s-au finalizat abia în 1986, ceea ce înseamnă că sediul Administrației Prezidențiale de astăzi are doar 33 de ani. Remarcabil este însă că arhitectul Nicolae Vlădescu, care a coordonat lucrările, a reuşit să mențină atât stilul lui Gauttreau, cât și pe cel al lui Cerchez. Biserica, demolată în 1984, a fost reconstruită abia după anii 2000.

Curtea interioară a Palatului și Biserica Cotroceni

Cum arată locul de muncă al Președintelui României?

Principalele încăperi ale Administrației Prezidențiale sunt zărite, cu diverse ocazii la televizor. Iată cum se numesc ele și când sunt folosite.

Intrarea în Palatul Cotroceni

Invitații de cel mai înalt rang sunt primiți de președinte chiar la intarea în Palat.

Holul de onoare este cel care apare cel mai des la televizor. Aici își întâmpină președintele o altă parte dintre invitaţi și tot aici se fac cele mai multe declaraţii de presă. În decor predomină marmura, toată de provenienţă românească, iar coloanele sunt inspirate de cele ale mănăstirii Văcăreşti, dar şi de cele ale bisericii de la Cotroceni.

Sala Unirii din Palatul Cotroceni

Sala Unirii este și ea o ”vedetă” a aparițiilor tv, este cea mai mare sală din complexul Administraţiei Prezidenţiale. Aici au loc depunerea jurămintelor membrilor guvernului şi ai Curţii Constituţionale, primirea oficială a ambasadorilor, recepţiile, dineurile oficiale şi ceremoniile de decorare. Are 42 de metri lungime şi coloane din marmură românească, înalte de 6 metri, decorate cu floarea de crin.

Salonul Mușatinilor

Salonul Muşatinilor, decorat în stil neo-gotic moldovenesc cu lemn de stejar.

Salonul Cantacuzinilor

În salonul Cantacuzinilor, căruia i se mai spune și Salonul Albastru, au loc întâlnirile de scurtă durată ale şefului statului cu omologii săi. Salonul este decorat cu foiţă de aur, iar deasupra oglinzii este stema heraldică a familiei Cantacuzino.

 

Salonul brâncovenesc, Palatul Cotroceni

Salonul brâncovenesc, căruia i se mai spune și Salonul Ambasadorilor, este sala cea mai folosită pentru întâlnirile preşedintelui cu diferite delegaţii.

Sala de ședințe CSAT

Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se țin la Palatul Cotroceni, întodeauna în aceeași sală.

Biroul Președintelui

Și, în sfârșit, așa arată biroul preşedintelui. Locul de unde se iau decizii importante, se discută pe o linie telefonică securizată cu armata sau alți șefi de stat din lume.

În zona Administrației Prezidențiale există și o splendidă sală de teatru și alte încăperi administrative cum ar fi cele pentru șeful de cabinet sau purtătorul de cuvânt.  La Cotroceni sunt, de asemenea, și alte spații administrative pentru departamentele care deservesc Președinția.

Holul de onoare al Muzeului Cotroceni

O scară impresionantă face trecerea de la Administrația Prezidențială către corpul Muzeului Național Cotroceni, care gestionează partea istorică a Palatului. Un loc elegant și fermecător pe care vă invit să îl vizitați. Închei cu alte câteva imagini care poate vă vor convinge.

  • Muzeul Cotroceni, latura nordică a Palatului

Îți recomand să citești și Ce comori ascunde Palatul CEC sau 5 palate mai puţin cunoscute din București, dar și să te abonezi la newsletter pentru mai multe povești de Bonton.

Te invit să mă urmărești și pe Facebook, Youtube sau Instagram.

4 Comments

  • Aurel Ionescu

    09/11/2019 at 21:11

    Excelentă inițiativa de a prezenta Palatul Cotroceni și istoria sa în ziua premergătoare primului tur al alegerilor pentru funcția de președinte al României. Articolul concis, dar foarte bine documentat, este însoțit de imagini relevante, totul în stilul inconfundabil de Bonton al Danei Gonț. Plimbarea prin istoria recentă sau mai veche a acestui palat este si un prilej de reflecție la ceas de seară: eu cu cine visez? Scuzați: eu cu cine votez mâine?

    Răspunde

Lasă un răspuns

error: Content is protected !!