Booking.com
Comunitatea armeană din București nu a lăsat în urmă doar prețioasele rețete de cafea duse mai departe de domnul Florescu, ci și alte comori culturale sau arhitecturale. florescu1

Cei mai români dintre armeni și… invers

„Să țineți minte de la mine, cafea adevărată nu veți găsi în niciun restaurant sau hotel din lume! Acolo găsiți cafeaua tembelini, de la românescul tembel. E cafeaua care te prostește…”

Așa îmi spune Gheorghe Florescu, poate cel mai cunoscut cafegiu din România, când ne întâlnim în fața cafenelei sale cu specific armenesc. Domnul Florescu nu e armean, e doar cel mai armean dintre români. A fost ucenicul cafegiului Avedis Carabelaian și duce cu mândrie această tradiţie mai departe.

Comunitatea armeană din București nu a lăsat în urmă doar prețioasele rețete de cafea duse mai departe de domnul Florescu, ci și alte comori culturale sau arhitecturale. dsc_5490
La povești cu șarmantul cafegiu, foto: Bogdan Nicolae

Comunitatea armeană din București nu a lăsat în urmă doar prețioasele rețete ale domnului Florescu, ci și un cartier care îi poartă numele (Cartierul armenesc), multe povești și comori arhitecturale. De altfel, cea mai veche casă de locuit din Capitală (1760) este casa lui Hagi Kevork Nazaretoglu (cunoscută drept Casa Melik, actualul Muzeu Theodor Pallady).

Comunitatea armeană din București nu a lăsat în urmă doar prețioasele rețete de cafea duse mai departe de domnul Florescu, ci și alte comori culturale sau arhitecturale. Casa Melik, astăzi Muzeul Theodor Pallady
Casa Melik, astăzi Muzeul Theodor Pallady

Emanuel Mârzaian – Manuc, proprietarul hanului cu același nume, a fost un alt negustor de origine armeană. Spiru Haret, reformatorul învățământului românesc, a fost de asemenea armean. Și lista poate continua cu Garabet Ibrăileanu, Gheorghe Asachi, Krikor Zambaccian, Ana Aslan, Vasile Conta, Mihail Jora…

Deși istoria armenilor pe actualul teritoriu al României este una foarte veche, astăzi mai trăiesc aici doar 1300, dintre care puțin peste 500 în București. Chiar și așa, încă găsești tineri care îți pot scrie numele în complicatul lor alfabet, îți pot pregăti desertul lor specific pentru cafea (Tahinov Hatz) sau îți pot spune poveștile bunicilor despre genocidul armean. Pentru că oriunde s-au așezat, armenii au avut grijă să înființeze o școală și o biserică, s-au „încăpățânat” să fie buni vecini, să respecte țara care i-a găzduit, dar și să o aibă mereu în inimă pe cea din care au plecat.

Comunitatea armeană din București nu a lăsat în urmă doar prețioasele rețete de cafea duse mai departe de domnul Florescu, ci și alte comori culturale sau arhitecturale. Dana, numele meu, în alfabetul armean
Dana, numele meu, în alfabetul armean

Dacă v-am stârnit curiozitatea, căutați mai mult despre istoria acestui popor, sunt sigură că vă va impresiona.

Comunitatea armeană din București nu a lăsat în urmă doar prețioasele rețete de cafea duse mai departe de domnul Florescu, ci și alte comori culturale sau arhitecturale. Manastirea Tatev, Armenia foto Dragoș Smărăndescu
Manastirea Tatev, Armenia
foto Dragoș Smărăndescu

Îți recomand să citești și 5 palate mai puţin cunoscute din București sau Muzeul Recordurilor Românești | Ceva ce nu ai mai văzut.
Te invit să urmărești călătoriile mele sau locurile deosebite pe care le descopăr și pe Youtube sau Instagram.

Save

author avatar
Dana Gonț Jurnalist, blogger de călătorii
Jurnalist de televiziune cu peste 20 ani experiență (B1TV, Digi24, Prima Tv), blogger de călătorii și specialist în comunicare și promovare turistică. Dacă apreciezi ce scriu, te rog susține această activitate cu o donație către Asociația Bonton pentru Oameni și Cultură, Cont IBAN RO78BTRLRONCRT0CQ6938301, CIF 48710592. Găsești datele și pe asociatiabonton.ro

One Comment

Lasă un răspuns

error: Content is protected !!