Vara aceasta am ajuns în Kavala și mi-am propus să îți spun și ție ce să vizitezi în Kavala și să îți recomand locurile de care eu m-am bucurat. Pentru că am văzut foarte multe, în acest articol vei găsi doar obiectivele principale din partea istorică a orașului. Ce am vizitat în împrejurimi, poți citi aici.

Kavala se află în Nordul Greciei și este cel mai important port din regiunea Macedoniei de Est. Este al doilea oraș ca mărime din regiune, după Salonic (Thessaloniki), care se află la 150 de km. Kavala este vis-a-vis și de cea mai nordică insulă a Greciei, Thassos. Din București, cea mai scurtă rută spre Kavala are mai puțin de 600 de kilometri, de aceea majoritatea românilor aleg să meargă cu mașina. Kavala a avut trei nume de-a lungul secolelor: Neapoli (secolul al VII-lea î.Hr.), Christoupoli (secolul al VIII-lea d.Hr.) și Kavala (începând cu anul 1500 d.Hr.). Ultima denumire se spune că a venit de la italieni, cărora li s-a părut că peninsula arată ca un cal, în italiană „cavallo”. O vreme numele orașului s-a scris cu doi „l„, acum este doar Kavala care se mândrește cu o istorie bogată și un amestec captivant de atracții culturale.

Peninsula Panagia, inima istorică a Kavalei

Partea cea mai veche a orașului este Peninsula Panagia, pe care este imposibil să o ratezi chiar și în cea mai scurtă vizită în Kavala. Vei descoperi un labirint de case fermecătoare, câteva obiective pe care le poți vizita și o serie de magazine locale, cafenele și taverne tradiționale.

Imaretul din Kavala, o bijuterie a arhitecturii otomane

Fie că privești din port către zidurile vechiului oraș, fie că te plimbi în zona istorică, Imaretul este clădirea impunătoare care îți va fura privirea în Kavala.

A fost construit între 1817 și 1821, pe când regiunea era sub ocupație otomană, la inițiativa lui Muhammad Ali Pașa, cunoscut și ca Mehmed Ali și se întinde pe o suprafață de 4.500 de metri pătrați. Mehmed Ali s-a născut în Kavala și a rămas legat de oraș. Istoria l-a purtat pe Mehmed în Egipt, pe care l-a condus și unde a impus multe reforme. Este motivul pentru care Imaretul aparține, de drept, statului Egiptean!

Imaretul a servit ca moschee, școală islamică și cantină pentru cei săraci. Mai târziu, a adăpostit refugiații veniți aici din Asia Mică, după schimbul de populații dintre Grecia și Turcia. După o perioadă de abandon, clădirea a fost frumos restaurată în anii 2000 și a devenit cel mai luxos hotel din Kavala. Deși deschis pentru oaspeți, clădirea este tratată ca un muzeu. Numărul de camere este foarte limitat, fondurile se folosesc permanent pentru a conserva construcția.

Imaretul este îmbrățișat de natură și atmosfera lui este deopotrivă elegantă și tăcută ca a unei mănăstiri. Are două grădini interioare în care cresc portocali, holuri cu arcade, un joc armonios de umbre și lumini, acoperișul în valuri și o moschee unde se expun diverse lucrări de artă.

Din balconul Imaretului vezi orașul, portul, marea și întreaga coastă. Iar piscina este frumos integrată în peisaj.

Chiar dacă nu te cazezi acolo, Imaretul se poate vizita cu un tur ghidat, în fiecare zi de joi până luni între 10:00 și 14:00 cu rezervare în prealabil la info@moha.center sau +30 2510 620156. Biletul este 8 euro pentru adulți, 5 euro pentru copii.

Reședința lui Muhammad Ali Pașa

Dacă tot ai intrat în atmosfera arhitecturii otomane, vizitează și reședința lui Muhammad Ali Pașa. Este o casă superbă, păstrată ca muzeu.

Casa este împărțită în secțiunea sudică, denumită selamlik, unde bărbații se întâlneau și lucrau și unde era camera privată a pașei și zonele de recepție pentru oaspeți. În partea nordică se afla haremul, cartierul femeilor, baia (hamamul) și „canapeaua”. Muzeul se vizitează până în ora 15:00 și intrarea costă 5 euro.

Biserica Panagia

Biserica Panagia este o fostă mănăstire de maici, întemeiată în secolul 15. Aici vei găsi cea mai frumoasă priveliște din centrul istoric, din curtea ei vezi marea și insula Thassos și tot de aici poți coborî pe scările din jurul peninsulei.

În oraș mai sunt o serie de biserici importante printre care Biserica Sfântului Nicolae sau Biserica Sfântul Petru.

Cetatea din Kavala și teatrul antic

Drumul spre Acropole are ale înguste și case vechi, iar când ajungi la cetatea construită în secolul al XV-lea te vei bucura de o priveliște 360 de grade asupra orașului. În cetate vei descoperi și un teatru de vară, și poți urca în turn.

Moscheea Halil Bey

Pe drumul care urcă spre acropolă veți găsi această moschee, construită în 1530. Eu am reușit să o vizitez și în interior pentru că am beneficiat, pentru câteva ore, de un tur cu ghidul local Sotiria Kokkonaki, care a reușit să programeze vizita. Nu sunt sigură în ce condiții se poate vizita în mod obișnuit, dar dacă aveți un timp foarte scurt de petrecut în oraș, recomand să aveți și voi un ghid. În perioada 1930-1940, moscheea a găzduit orchestra municipalității și astfel a căpătat numele de „Moscheea Muzicii”.

Apeductul din Kavala

Din cetate vei avea ocazia să vezi mai bine și apeductul din Kavala, dar poți să și cobori apoi aproape de el. Deși ai fi tentat să crezi că este o reușită a ingineriei romane, apeductul a fost construit în timpul domniei lui Suleiman Magnificul, în 1550, de către marele vizir Ibrahim Pașa, pentru a furniza apă proaspătă castelului. Apeductul are peste 280 de metri și 60 de arcade.

Drumul tutunului și directa legătură cu dezvoltarea orașului

Istoria Kavalei este strâns legată de industria tutunului, care a înflorit în regiune în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Dacă vrei să înțelegi legătura între dezvoltarea orașului și această industrie, trebuie să vizitezi Muzeul Tutunului. Se află chiar într-un fost depozit de tutun și oferă o perspectivă unică asupra evoluției industriale a orașului și asupra impactului său asupra comunității locale. Inclusiv primăria din Kavala este într-o fostă reședință a unui comerciant de tutun. O construcție din 1890, cu un aer de castel medieval.

De la mijlocul secolului al XIX-lea până în 1950, Kavala a fost cel mai mare centru de prelucrare și export de tutun din Balcani. În oraș se deschideau case de comerț și consulate europene. Aceasta a fost perioada de maximă prosperitate a orașului, cu o burghezie strălucitoare, care era în contact permanent cu Europa și care a lăsat orașului reședințele impresionante ale marilor comercianți de tutun și depozitele imense care supraviețuiesc în centrul orașului.

La Muzeul Tutunului înveți să faci diferența dintre diferitele tipuri de frunze de tutun și să înțelegi că planta ar fi avut și un alt potențial, decât cel nociv la care este folosită astăzi. Colecția include obiecte folosite pentru cultivarea tutunului, mașini folosite pentru prelucrarea comercială a acestuia, fotografii, documente rare, dar și o expoziție despre prelucrarea tutunului oriental, despre care muzeografii spun că nu se mai găsește în niciun alt muzeu din lume.

Plimbare pe strada Kiprou

Ca să ajungi la Muzeul Tutunului cel mai probabil vei face o plimbare pe strada Kiprou, ocazia perfectă de a descoperi case vechi sau fostele depozite de tutun. Pentru pasionații de arhitectură strada reflectă frumos influențele diverse care au modelat istoria Kavalei. De la fațadele neoclasice, decorate cu detalii ornamentale, până la accentele Art Nouveau, clădirile de pe strada Kiprou spun povestea schimbului cultural permanent din perioada de glorie a orașului.

Gustă rețeta de kourabie, dulcele specific din Kavala

Îți recomand să închei plimbarea la cofetăria Chrisantidis, cel mai mare producător de Kourabie, fursecurile tradiționale din Kavala, cu mult zahăr pudră și un sâmbure de migdală. Bineînțeles, găsești și alte dulciuri, dar acestea sunt specifice zonei, așa că sunt numai bune și de dus acasă, drept cadou.

Acestea au fost recomandările despre ce să vizitezi în Kavala, orașul vechi. Experiența mea în Kavala a cuprins însă și alte locuri frumoase: situl arheologic de la Philippi, o vizită la crama Nico Lazaridi, locul de botez al Sfintei Lydia, satul turistic tradiționa Akontisma din Nea karvali, Krinides, băile de noroi, dar și câteva plaje din zonă. Despre toate, poți citi în acest articol.

Dacă iubești Grecia, te invit să citești și despre locuri de vizitat în zona Epir sau 20 de locuri de vizitat în insula Corfu.

Dacă ți-a plăcut acest articol nu uita să urmărești călătoriile mele cu un like sau follow și pe Facebook,  Youtube, Instagram @danagont.ro sau TikTok. Poți să te abonezi și la newsletter pentru a primi, din când în când, noutăți despre poveștile pe care le scriu.

Acest articol a fost realizat în urma unei vizite de presă organizată de Oficiul de Turism din Kavala. Părerile și poveștile exprimate îmi aparțin în totalitate și nu fac parte dintr-un contract, nu au fost influențate de o terță parte. Toate colaborările de pe danagont.ro sunt selectate pentru a corespunde cu preferințele mele, rigorile și valorile în care cred.

Dana Gonț Jurnalist, blogger de călătorii

Jurnalist de televiziune cu peste 20 ani experiență (B1TV, Digi24, Prima Tv), blogger de călătorii și specialist în comunicare și promovare turistică. Dacă apreciezi ce scriu, te rog susține această activitate cu o donație către Asociația Bonton pentru Oameni și Cultură, Cont IBAN RO78BTRLRONCRT0CQ6938301, CIF 48710592. Găsești datele și pe asociatiabonton.ro

See Full Bio