De ce se schimbă numele străzilor? Am putea fi tentați să credem că este o meteahnă românească, însă lucrul acesta se întâmplă și pe alte meridiane. În toată lumea, numele străzilor se schimbă
10 lucruri surprinzătoare despre Grădina Botanică din Bucureşti
Credeți poate că puține lucruri v-ar putea surprinde la Grădina Botanică din București. Nu e cea mai mare, nu e nici cea mai frumoasă probabil, dar eu mereu am găsit în acest loc un colț de liniște și ceva de admirat.
Povești uitate despre numele străzilor din București | Aurel Ionescu
Străzile Bucureștilor și numele lor ascund multe povești interesante, uitate sau neștiute, care merită aflate. Oamenii văd un nume pe o tăbliță de nomenclatură, dar nimeni nu le spune ce este în spatele lui.
Străzi din București și numele lor | Aurel Ionescu
Știați că Șoseaua Iancului se numește așa după Iancu, căpitan de cazaci, unul dintre ctitorii bisericii Olari (1758)? Sau că Baba Novac a fost general în oastea lui Mihai Viteazul? Aveaţi cunoştinţă de faptul că Pitar Moş a fost un mare grădinar sârb?
Muzeul Recordurilor Românești | Cea mai mare colecție de tirbușoane din lume
Dacă aveţi cumva impresia în viaţa asta că le-aţi văzut pe toate, Muzeul Recordurilor Românești este cu siguranţă ceva ce nu aţi mai întâlnit nicăieri în lume. Este un loc care te surprinde, te copleşeşte, te impresionează. Ce să mai… te lasă cu gura căscată de uimire! (english version here)
Ce comori ascunde Palatul CEC
Palatul CEC face parte din seria bijuteriilor arhitecturale pe care le reprezintă palatele vechilor instituții bancare din București.
7 case boierești impresionante din București
Sunt născută și crescută la București și multe îmi sunt încă mirările când descopăr câte comori puțin cunoscute are acest oraș. Printre ele o serie de case boierești care astăzi au o soartă mai bună sau mai rea, dar care au strălucit în alte vremuri.
Curiozități din istoria Bucureștiului
Capitala este atestată documentar din 20 septembrie 1459. În istoria Bucureștiului sunt multe locuri și întâmplări despre care astăzi puțini dintre noi mai știu. De exemplu, de la începutul anilor 1800 și până în 1950 Bucureștiul a fost împărțit administrativ pe culori (nu în sectoare numerotate, ca astăzi): galben, roșu, negru, albastru, verde.