Cunosc povestea despre casa de pe bancnota de 10 lei de mai mulți ani, dar nu am scris până acum despre ea pentru că mi s-a părut prea cunoscută.

Nu mare mi-a fost mirarea totuși să constat că, din cauza unui reportaj difuzat la un post de televiziune, mulți oameni cred că este vorba despre Casa cu blazoane din Chiojdu (Buzău) despre care puteți citi în articolul despre Ținutul Buzăului. Frumoasă și demnă de vizitat, totuși casa din Chiojdu nu este casa de pe bancnota de 10 lei. Vă invit să faceți chiar voi o comparație!

Mai mult de atât, am găsit într-un articol chiar informația greșită că la Muzeul Astra se află casa din Chiojdu. Sunt atât de multe articole și idei false despre această casă, încât am simțit nevoia să fac lumină. Mai mult, chiar și cu dovezi și argumente prezentate, sunt încă mulți oameni care nu văd diferențele dintre casa de la Chiojdu și cea de la Muzeul Astra, deși ele sunt foarte mari. Alții subliniază micile diferențe care există între casa de la muzeu și casa de pe bancnota de 10 lei. De unde vin diferențele explic mai jos. Precizez că tot ce am scris în acest articol este documentat din surse oficiale (Muzeul Astra, informații din arhive) și am chiar confirmarea unei urmașe a familiei care a deținut această casă. Așa că iată povestea. 

Casa de pe bancnota de 10 lei, povestea adevărată

Casa de pe bancnota de 10 lei se află la Muzeul Astra din Sibiu. Ea a aparținut unei familii boierești din Vlădești, Vâlcea. Se presupune că a fost construită în 1835, pentru că acest an apare pe o inscripție găsită pe o grindă. Dar aceasta ar putea fi și data unei renovări, ceea ce ar putea însemna că este mai veche de atât. Construcția este deosebit de frumoasă și valoroasă și respectă modelul culelor oltenești. Are un mic foișor (cerdac) și este înălțată pe un soclu din piatră de râu.

Casa a fost modificată de-a lungul timpului, iar micile diferențe dintre imaginea de pe bancnotă și cea a actualei case de la Muzeul Astra vin din faptul că restauratorii au ales să respecte planurile construcției inițiale. Nu în ultimul rând trebuie să țineți cont că peisajul e schimbat pentru că această casă a fost strămutată la muzeul din Dumbrava Sibiului, din vatra ei. Dar dacă vei compara fotografia casei din 1938, din vremea în care ea se afla în comuna Vlădești, județul Vâlcea, cu desenul de pe bancnotă, realizat de către graficianul Nicolae Săftoiu, vei vedea că este una și aceeași.

Desigur, vegetația care crescuse pe partea dreaptă a fațadei, nu mai există în noul amplasament. Dacă vizitați Muzeul Astra, găsiți casa de pe bancnota de 10 lei în sectorul viticulturii.

Pe internet mai circulă și presupunerea că și Moara de apă din Poieni (jud. Bihor) adusă în 1974 la Muzeul Astra, apare pe bancnota de 200 de lei. Când găsiți o bancnotă de 200 de lei, comparați-o cu fotografia de mai sus. După părerea mea nu este vorba despre exact aceeași construcție, chiar dacă se aseamănă.

Muzeul Astra are multe alte frumuseți de descoperit

Muzeului Civilizației Populare Tradiționale ASTRA este cel mai mare muzeu în aer liber din România și din Sud-Estul Europei. Are o suprafață de 96 de hectare, peste 400 de case, anexe gospodărești și instalații tehnice. Este unul dintre muzeele mele preferate și îl vizitez cât pot de des.

Aveți ocazia să vedeți aici și casa-școală a preotului din Stănești (județul Alba), unde se pare că ar fi învățat carte Avram Iancu, biserica din Dretea, județul Cluj, construită în 1672 sau o adevărată colecție de mori, la loc de cinste fiind Moara de vânt din Curcani, județul Constanța, singura moară cu pânze care mai există în România!

Ce mai apreciez la acest muzeu este că e un loc foarte viu, unde se organizează mereu ateliere meșteşugărești, multe evenimente pentru copii, târguri și festivaluri. Eu l-am vizitat ultima oară în timpul celui mai important târg, Târgul Meșteșugarilor, care se ține în fiecare an de Sfântă Mărie. Am reușit să fac o galerie foarte frumoasă de meșteri populari, pe care te invit să o vezi aici, pe pagina mea de Facebook. 

Dacă ți-a plăcut, te rog dă povestea mai departe. Acest articol este parte din proiectul meu #ÎntâlnireCuȚaraMea, un demers care își propune să promoveze destinațiile românești pe care merită să le descoperi. Te invit să urmărești călătoriile mele și pe Facebook,  Youtube, Instagram @danagont.ro sau TikTok.

Îți recomand să citești și  Alun, satul de marmură din Ținutul Pădurenilor  sau povestea Conacului Belu de la Urlați și să te abonezi la newsletter pentru mai multe povești de bonton.

Dana Gonț Jurnalist, blogger de călătorii

Jurnalist de televiziune cu peste 20 ani experiență (B1TV, Digi24, Prima Tv), blogger de călătorii și specialist în comunicare și promovare turistică. Dacă apreciezi ce scriu, te rog susține această activitate cu o donație către Asociația Bonton pentru Oameni și Cultură, Cont IBAN RO78BTRLRONCRT0CQ6938301, CIF 48710592. Găsești datele și pe asociatiabonton.ro

See Full Bio