Booking.com
casa bosianu

Casa Bosianu | Locul întrunirilor secrete pentru Mica Unire

Casa Bosianu este una dintre marile comori arhitecturale ale Bucureștiului. Iar pe lângă valoarea ei arhitectonică are și o mare însemnătate istorică: este locul unde s-a pregătit, în secret, actul Unirii Principatelor.

Cine era Constantin Bosianu (Bozianu)

Constantin Bosianu (10 februarie 1815 – 21 martie 1882) era la acel moment om politic și unul dintre cei mai mari juriști ai țării. Își obținuse licența în litere și doctoratul în drept la Sorbona. A fost profesor de drept, primul decan al Facultății de Drept și judecător la Înalta Curte de Justiție.

constantin bosianu
Constantin Bosianu, fototeca Bibliotecii Naționale a României | sursa: Casa Bosianu în patrimoniul Institutului Astronomic al Academiei Române, de Magda Stavinschi

A contribuit la elaborarea multor legi pentru modernizarea statului, a avut funcții importante (a fost chiar Prim Ministru, pentru șase luni) și a fost unul dintre cei mai importanți militanți pentru Unirea Principatelor.

Deși un apropiat al lui Cuza, Constantin Bosianu s-a bucurat de respect și din partea Regelui Carol I. A murit în 1882, la 67 de ani, a fost membru de onoare al Academiei Române și o figură juridică marcantă în epoca sa.

casa bosianu
Casa Bosianu | foto: Bogdan Buzuleac

Legătura dintre Casa Bosianu și Unirea Principatelor

Magda Stavinschi, cercetător onorific și fost director al Institutului Astronomic al Academiei Române, publică în lucrarea Casa Bosianu în patrimoniul Institutului Astronomic al Academiei Române un extras dintr-un document scris de academicianul Gheorghe Demetrescu (1885-1969). Demetrescu, fost director al Observatorului Astronomic din Bucureşti între 1943 şi 1963, spunea despre Vila Bosianu:
Acolo s‑a plămădit, în parte, unul dintre cele mai mari acte din istoria Românei. Acolo s‑au ţinut în taină multe dintre întrunirile în cari o mână de oameni hotărâţi puneau la cale una dintre acţiunile ce aveau să ducă la Unirea Principatelor. Acolo, în Vila Bosianu, s‑au ţinut cele mai multe întruniri în care s‑a hotărât alegerea domnitorului Ioan Cuza și în Muntenia, îndată după ce avea să fie ales în Moldova. Iar în ziua alegerii, de acolo, din „Dealul Filaretului”, din Vila Bosianu, au pornit căpeteniile mişcării în fruntea cetăţenilor ca să manifesteze energic sub ferestrele Divanului ad‑hoc spre a impune voinţa românilor.

Aceeași lucrare menționează că ”Legenda spune că până şi Alexandru I. Cuza ar fi fost găzduit în casa lui Bosianu chiar în zilele din preajma alegerii de la 24 ianuarie, nu numai pentru că avea încredere în Bosianu, dar şi pentru că această casă îi putea asigura protecţia de care avea nevoie. Turnul de observaţie, obloanele, corpul de arnăuţi din jurul casei îl puteau proteja de orice posibil atentat care ar fi distrus toate planurile atât de bine puse la punct de unionişti.

Lucrarea doamnei Stavinschi este o sursă importantă și credibilă de documentare a acestui articol. Și dacă folosesc uneori expresia ”se spune”, este pentru că aceste întâmplări s-au păstrat mai mult din ceea ce s-a povestit, nu există documente scrise din acea epocă. O explicație logică ar putea fi că totul s-a întâmplat în cel mai mare secret. Dacă ar fi fost aflat, planul Unirii Principatelor risca să nu se întâmple niciodată.

Casa Bosianu, o bijuterie arhitecturală cu alură de castel neogotic

casa bosianu
Casa Bosianu | foto: Bogdan Buzuleac

Casa Bosianu se află în zona parcului Carol, pe strada Cuțitul de Argint. Construcția ei a început în 1853, pe moșia lui Andrei Bosianu, tatăl lui Constantin. În acea vreme Dealul Filaretului era o zonă verde, cu multe livezi și multă viță de vie (nu întâmplător în zonă este Șoseaua Viilor).

Casa este atribuită arhitectului Luigi‑Ludovic Lipizer (îl găsiți și ca Liebitzer sau Lipitzer), care a mai proiectat în București Casa Librecht (astăzi Casa Universitarilor) și, alături de Xavier Villacrosse, Catedrala Sfântul Spiridon Nou, care este pentru mine una dintre cele mai frumoase din București.

Lipizer era pasionat de stilul neogotic și alege acest stil și pentru casa din Dealul Filaretului. Alura de castel este imprimată clădirii de turnul dinspre actualul Parc Carol.

Acesta oferea o bună panoramă a împrejurimilor, de aceea se spune că a fost folosit pentru ca Alexandru Ioan Cuza să poată fi și mai mai bine păzit la întâlnirile de taină din această casă. La baza scărilor de la intrarea principală se poate remarca o treaptă mai înaltă care ajuta călăreții să coboare și să încalece mai ușor.

La baza treptelor, pe mijloc, se poate remarca treapta mai înaltă | foto: Marian Ciufu

În interior unele uși au vitralii tricolore, un alt simbol al libertății și dorințelor unioniste. Geamurile aveau obloane care se închideau pe interior. Din păcate, din câte am aflat, nu s-a păstrat mobilierul autentic, dar o parte a fost refăcut după imaginile vremii.


După moartea lui Constantin Bosianu, casa ajunge sediu al Institutului Meteorologic pentru o vreme, mai târziu parte a Observatorului Meteorologic şi Astronomic, astăzi Institutul Astronomic al Academiei Române.

Vila Bosianu a fost serios afectată de cutremurele din 1940 și 1977, dar a fost restaurată în 1992 sub coordonarea arhitectului Octav Dimitriu. Casa, cu o istorie de peste 160 de ani, este acum sediul bibliotecii Institutului Astronomic al Academiei Române și are nevoie de alte lucrări de consolidare și restaurare.

Casa nu este în mod obișnuit deschisă publicului.

Dacă ți-a plăcut, te rog dă povestea mai departe. Îţi recomand să citești și povestea Conacului Bellu de la Urlați sau despre Aeroportul Băneasa, singurul terminal în formă de elice din lume, dar şi să te abonezi la newsletter pentru mai multe povești de bonton. Te invit să urmărești călătoriile mele și pe FacebookYoutube sau Instagram. 

Dana Gonț este jurnalist de televiziune, om de comunicare și blogger pe teme de călătorii și o viață de bun-gust.

13 Comments

Lasă un răspuns

error: Content is protected !!