La Iași vei găsi multe biserici, catedrale sau mănăstiri vechi și deosebit de frumoase. Orașul are cele mai multe biserici, raportate la numărul de locuitori, din România.
Din cele aproximativ 70 de biserici, jumătate sunt încadrate ca monument istoric. Este evident că ar fi foarte greu să le vizitezi pe toate. O parte dintre cele mai importante sunt pe colinele din jurul orașului ca Mănăstirile Cetățuia, Galata sau Bucium. Altele sunt în oraș, ca Golia sau Frumoasa. Dar dacă ești la Iași pentru un câteva zile, aceste biserici și catedrale impresionate din centrul Iașiului nu trebuie ratate. Despre alte obiective turistice esențiale din Iași și cele două castele din împrejurimi, ai deja detalii în articolele dedicate.
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc
A fost catedrală mitropolitană și acest „domnesc”, din denumirea ei, a apărut pentru că aici au fost unși mai mulți domnitori ai Moldovei. Este în imediata apropiere a Palatului Culturii și a fost ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare între 1491 – 1492, apoi refăcută din temelii între 1994 – 1804 de arhitectul André Lecomte du Noüy, care fusese chemat de Regele Carol I să restaureze o serie de monumente din România. Același du Noüy a restaurat mănăstirea Curtea de Argeș, în apropierea căruia este și înmormântat.
Modificările aduse de arhitectul francez sunt importante, mai ales în interior, unde pot fi remarcate multe elemente art-nouveau, un lucru inedit pentru o biserică ortodoxă. Atât de mult i-a plăcut Regelui Carol I această biserică, încât a folosit-o drept model pentru biserica Cuțitul de Argint, din apropierea Parcului Carol din București.
Biserica Sfinții Trei Ierarhi
Continuă traseul pe Bulevardul Ștefan cel Mare, axa centrală a orașului. Când ajungi la Biserica Sfinții Trei Ierarhi nu ai cum să nu te oprești. Broderia ei în piatră este excepțională și care atrage atenția oricărui turist. Biserica a fost ctitorită de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637-1639, ca necropolă domnească. Aici sunt mormintele lui Vasile Lupu, Alexandru Ioan Cuza și al lui Dimitrie Cantemir. Tot aici au ajuns prima dată, în 1642, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, mutate la Catedrala Mitropolitană abia în 1889.
Ornamentele exterioare au fost inițial aurite. Sunt peste 30 de motive care combină elemente maure, arabe, georgiene, armene, turcești sau persane, cu motive arhitecturale românești. Niciun rând din aceste ornamente nu se repetă, deși împodobesc biserica de la temelie, până în vârful turlelor. Biserica a fost restaurată tot de arhitectul André Lecomte du Noüy, între anii 1882-1890, ocazie cu care a fost total modificată pictura interioară originală. Interiorul este și el inedit, sper că vei avea ocazia să-l descoperi singur, eu îți ofer doar imaginea policandrului cu ouă de struț. Oul este simbolul vieții, iar oul de struț are și o utilitate practică, se spune că în jurul lui nu se formează pânze de păianjen.
În curtea bisericii a fost construită o mănăstire, din care astăzi a mai rămas clădirea care adăpostește Sala Gotică. Sala este acum transformată în muzeu, care se poate vizita doar în weekend.
Aici a fost adusă, în 1640, prima tipografie din Moldova. Domnitorul Vasile Lupu a pus aici și bazele Colegiului de la Trei Ierarhi, mai târziu Colegiul Vasilian. În 1874, colegiul se transformase în Școală Normală Vasile Lupu, iar din comisia de examinare a școlii făcea parte și Mihai Eminescu, care a locuit un timp într-una din chiliile mănăstirii.
Catedrala Mitropolitană
Este biserica catedrală a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, una dintre cele șase catedrale mitropolitane ortodoxe din România. Construcția ei a început în 1833, dar, din diferite motive, inclusiv prăbușirea cupolei centrale, s-a finalizat, de fapt, după mai bine de 50 de ani, în 1887.
Dintr-un anumit unghi biserica seamănă puțin cu Trinita dei Monti, biserica din Piața Spaniei, din Roma. Interiorul este pictat de Gheorghe Tăttărăscu.
Muzeul Mitropolitan
În demisolul Catedralei funcționează Muzeul Mitropolitan, care poate fi vizitat de marți până sâmbătă, între orele 10:00 – 17:00. Ansamblul Mitropolitan de la Iași cuprinde și alte clădiri interesante, inclusiv Mitropolia Veche.
Mitropolia veche
Biserica ”Sfântul Gheorghe”, din Ansamblul Mitropoliei, este cunoscută și sub denumirea de Catedrala veche, a fost construită în perioada 1761-1769 și a funcționat mai mult de 120 de ani drept catedrală mitropolitană.
Episcopia Romano-Catolică, catedrala veche și cea nouă
Episcopia romano-catolică, aflată în apropierea Mitropoliei, are două catedrale. Prima, cea veche, a fost dată în folosință în 1789, renovată de mai multe ori, extinsă și pictată de un călugăr franciscan, în anul 1869.
Deși sunt atrasă mai degrabă de construcțiile vechi, surpriza de proporții a venit, de data aceasta, de la catedrala cea nouă, „Sfânta Fecioară Maria, Regină”, construită între anii 1992 – 2005, după planurile arhitectului Gheorghe Hereș.
Arhitectura edificiului ascunde un simbol în orice formă sau număr. Clădirea este rotundă, pentru că cercul este simbolul perfecțiunii. Interiorul este decorat predominant în alb și albastru, culorile Fecioarei Maria. Balcoanele au 12 candelabre, fiecare cu 12 lumânări, simbolizând cei 12 apostoli și cele 12 stele din coroana Fecioarei Maria. Cupola este un soare cu 24 de raze, simbolizând lumina lui Isus care vine la noi 24 din 24 de ore.
Cele 24 de raze se reflectă pe 4 coloane albe, care îi reprezintă pe cei patru Evangheliști: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Iar deasupra catedralei este o cruce de 10 metri, cifra făcând referire la cele 10 porunci. Acustica spațiului este uimitoare, în centrul catedralei fiecare respirație, fiecare șoaptă se amplifică și se aude perfect. Iar candelabrul central este o imagine în oglindă a cupolei.
Mănăstirea Golia
Până la construirea actualei catedrale mitropolitane din Iași (1834) a fost cea mai mare biserică din Moldova. Biserica a fost ctitorită inițial de marele logofăt Ioan Golia, în secolul XVI, dar a fost refăcută la alte dimensiuni de Vasile Lupu între anii 1650-1653 și terminată în 1660 de fiul său Ștefăniță. După secularizare construcția s-a deteriorat (1863), și apoi mănăstirea a fost închisă între 1900-1947, devenind apoi biserică parohială până în 1992, când și-a recăpătat destinația.
În incinta mănăstirii se află o casă care a servit inițial ca vistierie a mănăstirii și unde, mai târziu, a locuit temporar Ion Creangă, din februarie 1866, până în vara anului 1871 împreună cu soția Ileana și fiul lor Constantin. Creangă era diacon la Golia, iar în camera în care a locuit a fost amenajat un muzeu care păstrează printre alte exponate și veșmântul original de diacon.
În interiorul Mănăstirii Golia se păstrează vechea „Casă de ape”, unde a funcționat prima cișmea din oraș.
Dacă aveți mai mult timp la dispoziție și vă doriți să vedeți mai multe biserici istorice în zona centrală, puteți adăuga pe listă și Biserica Armenească, Biserica Sfântul Sava sau Biserica Bărboi.
Citește în continuare:
Ce să vizitezi la Iași și în împrejurimi
Povestea Palatului Culturii din Iași
7 dintre cele mai frumoase teatre din România
Saline turistice din România
Ce poți face într-un weekend la Odorheiu Secuiesc
Dacă ți-a plăcut, te rog dă povestea mai departe. Acest articol este parte din proiectul meu #ÎntâlnireCuȚaraMea, un demers care își propune să promoveze destinațiile românești pe care merită să le descoperi. Te invit să urmărești călătoriile mele și pe Facebook, Youtube, Instagram @danagont.ro sau TikTok. Poți să te abonezi și la newsletter pentru a primi, din când în când, noutăți despre poveștile pe care le scriu.
