Share

Unele dintre cele mai frumoase palate al Bucureștiului sunt palatele băncilor. Mă refer, desigur, la vechile instituții bancare. E ușor să îți dai seama de frumusețea construcțiilor doar trecând pe lângă ele, dar e greu, pentru un trecător, să intuiască ce comori sunt în interior. Și nu au legătură cu aurul sau banii. 🙂

Am avut, de curând, bucuria să pot vizita Palatul CEC, de pe calea Victoriei. Un monument pe care l-am admirat întotdeauna, dar pe care nu am avusesem ocazia, până recent, să îl descopăr şi pe dinăuntru. Şi, pentru că ceea ce am văzut mi-a întrecut aşteptările, m-am gândit să împart cu voi nu doar imagini, ci şi câteva date şi poveşti care fac din locul acesta, unul remarcabil.

Foto: Tudor Cuciuc | Copyright CEC Bank

Clădirea a fost finalizată în anul 1900, arhitectul ei este Paul Gottereau. O mare parte din materialele folosite au fost româneşti: fațada și intrarea principală sunt realizate din piatră masivă de Dobrogea, mozaicul din holul central şi scările de la etaj sunt realizate din marmură de Dobrogea, iar candelabrele mici din bordura scărilor au fost realizate la Bucureşti.




Construcția are cinci cupole de sticlă, patru simetrice, poziționate la colțuri, iar a cincea, în mijloc, acoperă holul central. Înainte de construirea Palatului Parlamentului, cupola centrală a Palatului CEC era cea mai mare din țară. Din vârful cupolei e o priveliște unică asupra Bucureștiului, însă accesul astăzi e extrem de limitat.

Foto: Tudor Cuciuc | Copyright CEC Bank

Cupolele au și un alt rol, ajută în acustica specială a holului central, acolo unde erau ghișeele. Sunetul se propagă pe verticală, nu pe orizontală, astfel încât ceea ce se discuta la ghișee între clienți și funcționari nu putea fi auzit de alte persoane. În hol puteau să încapă și 400 de clienți. Ghișeele au funcționat aproape o sută de ani, din mai 1900 și până în noiembrie 1999.

Foto: Tudor Cuciuc | Copyright CEC Bank

Candelabrele mari din holul central au fost aduse de la Viena și au mecanisme cu scripeți pentru înlocuirea becurilor. Încălzirea centrală a fost realizată cu participare franţuzească, de către firma Koerting & Freres, dar aceasta a fost demontată în primul război mondial şi luată de armatele germane, ca pradă de război. Banca mai avea, la momentul construcției, și una dintre cele mai performante centrale telefonice din aceea vreme.

Foto: Tudor Cuciuc | Copyright CEC Bank

Cea mai frumoasă și elegantă încăpere a palatului este Sala de consiliu, care și-a păstrat și astăzi destinația. Are o înălțime de opt metri și este decorată cu lambriuri din lemn de nuc și cireș sculptat și panouri de mătase verde cu motive vegetale în țesătură. A fost pictată de Mihail Simonidi, pictor român de origine greacă, născut la Brăila şi stabilit la Paris.

Foto: Tudor Cuciuc | Copyright CEC Bank

Pictura mare din plafon „Fortuna distribuind binefacerile ei românilor după Independenţă” a fost lucrată pe pânză maruflată, adică pânză care se lipește pe zid. A câştigat medalia de argint la Expoziţia Universală de la Paris din anul 1900.

Palatul CEC a rămas intact după cutremurele din noiembrie 1940 şi martie 1977, bombardamentele sovietice din anii 1941 şi cele anglo-americane din 1944.

Foto: Tudor Cuciuc | Copyright CEC Bank

Toate aceste informaţii şi mult mai mult de atât găsiţi în aplicaţia Palatul Cec disponibilă în App Store şi Google Play. Sper că v-ați bucurat de această vizită virtuală, deoarece Palatul CEC nu este deschis pentru public.

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Share