hater

Haterul, o specie virală

Există oameni cărora orice le-ai transmite vor avea o vorbă de ură, descurajare sau miștocăreală. Sunt o specie nouă, li se spune hateri.

„Câţiva ieşeni sunt părinţi la distanţă, pentru copiii din cea mai săracă zonă a Kenyei.”

Comentariu: „Pentru copii din Kenya va ocupati dar Petru copii din romania nimic.„

„Povestea unei familii de artişti care a dat centrul Capitalei, pe o casă la ţară…”

Comentariu: „Mie mi se par niste oameni blazati, care nu au asteptari prea mari de la viata… E trist sa te intorci de unde ai plecat, in viata trebuie sa ai aspiratii mai mari… „

Documentar Brâncuși, o viață de hoinar

Comentariu: „Ce ne trebuie nouă. ,, Momăia Pământului ” să rămână acolo în Franța ca și-a luoat cetățenie franceza . Sau francezi au nevoie de bani și ce au zis ia să mai ia niste bani de la sărăntoci de români !!!”

Oricât am încercat să traduc, nu am găsit un echivalent românesc pentru hater. Așa că voi folosi cuvântul ca atare. Și prima precizare pe care vreau să o fac este că nu trebuie să confundăm critica cu „hate”-ăreala. De fapt, acesta este punctul sensibil. Avem nevoie de critică! Critica constructivă ne poate ajuta să evoluăm sau să ne îndreptăm greșelile. Mulți oameni preferă să se lase distruși de o laudă mincinoasă, decât să fie salvați de o critică sinceră. Însă critica este argumentată, exprimată civilizat, se leagă de idei, de fapte, respectă opinii diferite. Cât despre hateri…

  • Orice ai face, trebuia să faci altceva sau altfel.
  • Dacă vei încerca să aduci argumente, e ca și când ai încerca să stingi un foc cu benzină.
  • Orice ai de gând, nu vei reuși, e degeba sau ai un interes. E motivul pentru care ei nu mișcă un deget.
  • Adevărul nu e esențial în comentariile haterului, cel mai important e să pară că știe mai mult decât tine.
  • De cele mai multe ori haterii sunt exact ca în zicala: „câinele care latră, nu mușcă”. Curajul lor este în buricele degetelor cu care tastează.
  • La fel cum urăsc orice, haterii urăsc deseori și limba română…
  • Nu vă obosiți să îi tratați cu ură, sunt mai buni decât voi la asta!
  • De câte ori vi se ridică tensiunea în urma unei interacțiuni cu un hater, gândiți-vă cât de trist e să nu ai nimic de iubit sau apreciat…

Nu știu când a murit critica decentă și când s-a născut această nouă specializare a unor oameni în „ura de performanță”. Sunt desigur și multe resorturi psihologice aici, dar eu am ajuns la o singură concluzie: nu irosiți minute prețioase din viața voastră cu ura!
Fiți buni! Ajunge zilei răutatea ei…

 

One Comment

Lasă un răspuns