Dă mai departe:

N-am aşteptat degeaba!
Şi apropos de aşteptat, s-a modificat schimbarea în sensul că trebuia să înceapă la ora 21.00, apoi am aflat ca se întârzie jumătate de oră şi s-a început totuşi la fix… ceea ce m-a luat total prin surprindere, eram departe de locul în care trebuia să fiu.

Fac din nou precizarea că e o trupă pe care am aşteptat-o şi care îmi place, aşa că mi-ar fi schimbat impresia numai dacă se întâmplau nişte lucruri cu adevărat deranjante acolo.

Să fiu mai metodică…
Unul dintre marile plusuri ale concertului a fost faptul că lista de piese cântate avea mai bine de trei sferturi hituri, piese pe care lumea le ştia, le cânta, e foarte important să primeşti de la un concert exact ceea ce vrei să auzi, e foarte important să ai acele hituri cu care să-ţi transporţi publicul dintr-o bucurie în alta, iar la Cranberries exact aşa a fost.

Cranberries31
Al doilea mare plus nu l-am aflat acum, doar s-a confirmat: sunt buni, sunt foarte buni. Cu Dolores în frunte. La propriu şi la figurat. Adică ea a făcut show, numai ea a comunicat cu publicul (şi a făcut-o în permanenţă), a transmis foarte mult, a fost prietenoasă, jucăuşă şi bineînţeles în formă fizică şi vocală.

Dar spre surprinderea mea nu a existat un moment la final în care să fie prezentaţi şi aplaudaţi şi ceilalţi membrii ai trupei Cranberries, fiecare în parte. Se obişnuieşte asta chiar şi când nu e vorba de trupe… a fost destul de ciudat.

Şi… pentru că începutul nu m-a prins pe poziţii, am stat lângă boxe… Sper să-mi revină auzul până sâmbătă, urmează să vă zic în curând de ce am atunci nevoie de el 🙂

Până atunci, data viitoare când vin, ar putea să cânte şi ”No need to argue”? E singura piesă care mi-aş fi dorit să fie şi nu a fost. Ordinea pieselor cântate la Bucureşti e cea din postul de mai jos cu o singură modificare, în loc de ”Shattered” a fost ”Put me down”.

If you, if you could return…

 

Dă mai departe: