Dă mai departe:

Pare greu de crezut că e nevoie să vorbim despre reguli de bun-simţ la cumpărături, dar cum la noi hypermarketurile sunt pline mereu, iar la mall-uri nu găseşti un loc de parcare nici marţea la ora 15:00, oriunde e lume multă, e nevoie de mai multă atenţie şi mai mult respect. 

Uneori deranjăm chiar fără să ne dăm seama, aşa că iată care cred eu că sunt principalele aspecte care ar putea să ne scutească de nervi întinşi la maximum, la un supermarket.

1. Coşul şi parcarea.

Nu parcaţi pe locurile rerzervate persoanelor cu handicap – ştiţi replica celebră: Dacă îmi iei locul, ia-mi şi handicapul!” – dar nici pe cele rezervate familiilor cu copii – ştiu că puţini le-au văzut, dar ele există. Eu am văzut la Ikea şi Kaufland și arată cam aşa:

Dacă aţi merge la cumpărături cu trei copii aţi înţelege imediat de ce sunt utile aceste locuri.

Căruciorul de cumpărături îl luăm de la locul lui, îl lăsăm tot la locul lui. Nu-i deloc indicat să-l abandonăm pe unde ne vine. Când căutăm produse, nu îl lăsăm nici în mijlocul drumului, nici undeva unde blocăm un raft. Îl ţinem aproape şi facem în aşa fel încât alţii să poată trece pe lângă noi.

2. Răzgânditul

E ok să te răzgândeşti în legătură cu un produs (oricum, de obicei, cumpărăm mai mult decât ne-am propus). Dar nu lăsa brânza la şosete sau ciorapii la legume. Caută să pui produsele la loc (hypermarketurile au mii de cumpărători zilnic, deci ar fi un haos total ca fiecare să lase un produs în altă parte). Pe unele poţi să le laşi eventual la casă (eventual!), de acolo se colectează şi se duc înapoi. Dar nu le lăsaţi pe cele perisabile! La casă pot sta cu orele şi… ghici ce? Iaurtul, laptele sau carnea pe care tu le laşi acolo sau în altă parte, după ce vor sta destul de mult timp la cald, vor fi puse din nou la raft la vânzare. Şi pot pune în pericol sănătatea altcuiva.

3. Mâna pe pâine…

Dacă ai pus mâna pe pâine, o cumperi. Dacă vrei să o apeşi, testezi, etc, foloseşti mănuşa, o pungă, un cleşte. Cred că e evident de ce: mâna e murdară, pâinea se mănâncă. Aş zice că s-ar putea aplica şi atunci când miroşi fructe, legume, cu nasul lipit de ele, dar măcar alea se spală înainte…

4. Statul la palavre

Te întâlneşti cu un vechi prieten, un vecin, un fost coleg de liceu. Sigur că aveţi multe să vă povestiţi, dar supermarketul nu e cel mai potrivit loc. Căutăm să nu stăm în drum şi să nu ne povestim chiar toată viaţa. Dacă ne face plăcere, după ce terminăm cumpărăturile, mergem în zona de mese şi stăm de vorbă la o cafea.

5. Despărţitorul de produse, de pe bandă

Acolo unde se termină produsele noastre, punem un despărţitor. Sau, după caz, unde încep. Altfel ele pot ajunge pe bonul altui client şi vom pierde şi noi şi ceilalţi timp, pentru a repara situaţia. Un mulţumesc” nu strică atunci când persoana din faţă aşează pentru noi un despărţitor pe bandă.

6. Personalul magazinului

Oricât de nervoşi, grăbiţi sau apăsaţi de probleme aţi fi, nu uitaţi că angajaţii din supermarket sunt şi ei… oameni! Nu vor şti ca un robot unde e fiecare produs, nu stabilesc ei preţul ca să le spui că e o nesimţire ca ceva să coste atât de mult. Nu îţi vărsa nervii pe ei! Cere-le socoteală pentru ceea ce depinde de ei, iar dacă te nemulţumeşte altceva, cere să vorbeşti cu un superior. Important este ca personalul să te trateze cu bunăvoinţă. Şi dacă vă veţi adresa frumos, sunt multe şanse să fie şi ei politicoşi. Există şi angajaţi care se răstesc la tine înainte să deschizi gura, ştiu. Dar tocmai calmul tău şi o atitudine politicoasă, dar fermă, sunt şanse să îi aducă pe calea cea bună…

7. La casă

Dacă cel din spatele tău are unul, două produse, iar tu ai coşul plin, lasă-l înaintea ta.

Nu e de bonton să vorbim la telefon în timp ce se scanează produsele. Dincolo de lipsa de curtoazie faţă de persoana de la casă căreia nu îi vei spune nici Bună ziua”, nici „Mulţumesc”, nu vom fi atenţi, ne vom mişca mai greu şi îi vom face să aştepte mai mult pe cei din spatele nostru. Care cu această ocazie pot afla şi amănunte picante din viaţa noastră. Ca în orice spaţiu public şi aglomerat, discuţiile telefonice trebuie să fie cât mai concise şi discrete.

Tot pentru a scurta timpul de aşteptare, dacă am cumpărat un fruct exotic şi casiera nu ştie ce e şi îl întoarce pe toate părţile, în loc să dăm ochii peste cap şi să ne dăm aere de mici burghezi, mai bine îi spunem simplu: „E un mangostan”.

Fiţi atenţi la suma care se strânge sau cereţi un subtotal atunci când aveţi dubii dacă vă vor ajunge banii. Ca să evitaţi situaţia neplăcută când trebuie chemat un supervisor pentru a scoate produsele de pe bon.

Ar mai fi şi alte lucruri de adăugat, unele ţin tot de maniere (ţineţi copiii sub observaţie, nu gustaţi de ici de colo produsele care se vând vărsate), altele doar de un shopping mai inteligent: nu mergeţi la cumpărături când vă e foame, faceţi o listă ca să vă mişcaţi mai rapid şi să cumpăraţi mai puţin.

Una peste alta, ideea e să nu deranjăm. Iar bunul-simţ nu se găsește la raft. Poate tocmai pentru că e genul acela de lucru pe care banii nu îl pot cumpăra. 

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Dă mai departe: